Tipuri de autism

Mesaje : 2 Data de inscriere : 06/11/2013

In complexitatea spectrului de manifestări caracteristice pentru sindromul autistic, psihanalista engleza F. Tustin propune trei grupe de clasificare ale acestuia, şi anume[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link][1]

ü autismul primar anormal;

ü autismul secundar cu carapace;

ü autismul secundar regresiv.

Autismul primar anormal se caracterizează prin faptul că la sugar nu există o diferenţiere între corpul său şi cel al mamei sale şi de asemenea nu există o delimitare a suprafeţei sale corporale, şi de aceea funcţionarea mentală a acestuia este organizată în jurul unor senzaţii deosebit de primitive. Este în fapt o prelungire anormală a autismului.

Autismul secundar cu carapace are o denumire care exprimă în sine esenţa acestui tip aparte de afecţiune şi constă într-o barieră autistică destinată să interzică accesul la non-eul terifiant, copilul în acest caz rigid, insensibil, fugind de contactul fizic.Activitatea fantasmatică este săracă, centrată în jurul anumitor procese corporale, iar actul de gândire inhibat. Psihanalista declară această formă ca fiind crustacee şi subliniază rolul important al hipersensibilităţii copilului la depresia mamei şi la stimuli senzoriali în general. Autismul secundar regresiv reprezintă de fapt corespondentul schizofreniei infantile. Copilul este confuz privind diferenţierea de mama sa, proces intărit de mecanismul identificării proiective cu mama.

In diagnoza autismului se vehiculează alte doua tipuri de autism: cel înalt funcţional, in care copilul nu prezintă carenţe foarte mari şi afecţiunea este mai puţin severă.[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Subiectul prezintă caracteristici, simptome clare care determină înscrierea acestuia în tabloul clinic al autismului, însă nu sunt foarte multe ca numar şi nici extrem de grave. Al doilea tip este cel grav, sever asociat şi cu o formă de retard congenital, şi de asemenea se regăsesc mult mai multe simptome din tabloul clinic al autismului în moduri mult mai accentuate. Prognosticul în cel de-al doilea tip este cu mult mai sumbru decât în primul.Copiii cu autism pot avea probleme de comportament, de comunicare, de auz, probleme sociale, de deficienţă mentală, dar a-i trata ca pe copii cu probleme comportamentale, de comunicare de auz sau de deficienţă mentală este greşit deorece ei au nevoie de o abordare psihopedagogică

Ø Autismul infantil se carcterizează prin alterarea capacitătâţilor de comunicare şi a interacţiunilor sociale şi prezintă un proces repetitiv şi stereotip al comportamentului, intereselor, activităţilor. Primele semne apar incepând de la 30-36 luni, dar pot apărea şi după un interval liber de 12-18 luni. In medie, doar un sfert dintre autişti au un corficient de inteligenţă in zona de normalitate (QI mai mare sau egal cu 70).

Ø Sindromul autist tipic - Constituit progresiv in cursul celui de-al doilea an, acest sindrom devine evident spre 2-3 ani.

Primele semne ale instalării sindromului autist tipic sunt următoarele:[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Tulburări ale contactului ce se manifestă prin izolare, refuz sau fuga de contactul vizual, absenţa expresiei faciale şi a schimbării mimicii, absenţa contactului şi a schimbării tonice. Copilul autist nu doreşte să atragă atenţia şi nu-i imită pe ceilalţi. Nu-şi exprimă interesul faţă de altă persoană, priveşte in gol, absent la tot ce se petrece în jur.

Tulburările comunicării şi limbajului - absenţa a limbajului se corelează cu lipsa comunicării gestuale sau mimică. Nu este prezent jocul "ca şi cum", şi nici jocul imitării sociale. Limbajul, când apare, est insoţit de anumite particularităţi: prezenţa unei ecolalii imediată sau intârziată (repatarea a ceea ce a spus interlocutorul), o o inversare a pronumelor (utilizarea lui "tu" sau al pronumelui pentru a se numi pe sine) Exprimarea bucuriei, a surprizei sau a furiei este absentă, cu excepţia exprimării angoasei. Copilul autist inţelege mai ales ordinele simple, cuvintele concrete, comenzile de a realiza o sarcină simplă. Cuvintele abstracte care au de-a face cu calitatea emoţiilor, a intrebărilor determină refuzul

La schimbarea mediului ambiant (modificareda locului mobilei in locuinţă), a traseului cu care era obişnuit, absenţa unui părinte sau a unei jucării sau când apar surprizele, de exemplu zgomot imprevizibil, sosirea unui musafir, apar manifestări de furie, angoasă sau disperare. Această stare poate apărea şi când există o interdicţie sau o tentativă insistenă a adultului de a intra in contact[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]. Punctele de interes sunt stereotipice, de exemplu:

Ø manierism stereotip repetitiv (bătăi şi torsiuni ale mainilor, legănat, mers pe vârfurile picioarelor, invaâtit ca un titirez, mişcări complexe ale corpului);

Ø folosirea anumitor obiecte (pietre, fire, fragmente de jucării) sau cu intrebuinţare schimbată (roata unei maşinuţe invartită la nesfârşit);

Ø interes pentru un aspect limitat al obiectelor (de exemplu atracţia pentru vibraţie sau pentru zgomot pe care le reproduce indefinit).

Ø Jocul simbolic, jocul de imitare, jocul implicând situaţii sociale obişnuite nu există sau există foarte puţin.

Copiii autişti prezintă un coeficient intelectual non-verbal mai mic de 70 şi global mai mic de 55, chiar daca exista unii autisti cu un nivel normal. Exista un decalaj frecvent daca nu constant in favoarea testelor non-verbale cu o mare heterogenitate intrascalara.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Monica Delicia Avramescu, (2006), Defectologie si logopedie”, Editura Fundaţia România de Mâine , Bucureşti, pag.246

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Muraru-Cernomazu, Oana, (2005), Aspecte generale ale patologiei autiste, Editura Universitatii din Suceava, Suceava, pag.51

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Daniel Marcelli, (2006), Tratatul de psihopatologia copilului, Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti, pag.61

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Weihs, T., J., (1998), Copilul cu nevoi speciale, Editura Triade, Cluj- Napoca, pag. 101