Exista autism fara stereotipii?

faceti un test de la ARI institute - e pe net si e gratis. Raspunde la intrebari sincer si ai feed back-ul inapoi in cateva min. poti sa mai afli cite ceva...
cel mai bine e sa -l vada un medic si daca n-ai avut probl. cu el la nastere.. ( gen paralizii , hemoragii craniene etc hipotonie.. ) poate ca-ti faci probleme degeaba...
copilul insa vorbeste ceva spune ceva? cand il strigi, se intoarce?

Am cautat acest test pe site-ul ARI www.autism.com dar altceva in afara de CHAT nu am gasit. Aici, vad ca acest test se recomanda abia de la 18 luni. In alte parti, am citit ca se face de la 16 luni. Nu stiu ce s-ar mai putea schimba intr-o luna, cand copilul meu va avea 18 luni. Probabil rezultatul va fi acelasi. Te refereai la alt test? Imi poti spune exact despre ce este vorba? I-am facut de mai multe ori si testul Portage si varsta mentala este egala cu varsta cronologica, dar ariile nu sunt egal dezvoltate, e foarte avansat pe partea motorie si foarte intarziat pe limbaj. Am citit ca si acesta este un semn de autism, aceasta dezvoltare inegala. Ceva nu pare in regula, nu spune niciun cuvant, ci doar gangureste, nu pare sa aiba niciun fel de gest, nu face pa, nu bate din palme decat foarte rar si fara sens, nu da din cap si imita foarte greu si foarte putin, uneori, parca nu imita deloc. La nume, uneori raspunde, alteori nu, credeam pana acum ca e mai rebel el din fire, dar acum, nici nu mai stiu cand e vorba de un caracter rebel, cand e vorba despre autism, de fapt. Nu mi se pare normal sa nu stie nici acum sa arate ceva atunci cand il intreb, de exemplu, unde e mingea, pe care i-am aratat-o de zeci de ori, sau orice alt obiect.

Am avut probleme cu el la nastere, a stat in incubator 4 zile, pentru ca s-a nascut cu o infectie si a luat antibiotice 1 saptamana. Sa-l fi afectat asta? Tot ce se poate.

Nu am fost inca la un medic cu el, pentru ca mi-e frica sa nu primesc si eu clasicul raspuns:"Copilul este in regula deocamdata. Mai asteptati un an sau doi si reveniti" si sa ma trimita pe o pista gresita. Vreau sa analizez lucrurile cu mare atentie si sa fac exact ceea ce trebuie. Cred ca tot parintele e cel care isi da primul seama daca e vorba de autism sau nu, pentru ca il are sub observatie pe copil in permanenta. Nu prea stiu deocamdata exact ce ar trebui sa fac, mai studiez putin problema si abia apoi voi trece la fapte, dar nu am de gand nici sa astept prea mult timp.

eu cred ca exista autism fara stereotipii la varsta mica...apoi apar...sunt vizibile totusi niste preocupari care nu sunt adecvate: invartitul rotii unei masini, alinierea anumitor jucarii sau obiecte, mersul pe varfuri, preocuparea de borcane sau tot ce din plastic uz casnic, tinerea in mana a unui obiect pe tot parcursul zilei, preocuparea de o culoare in mod constant...exemple pot fi multe, care la o varsta frageda nu e o preocupare prea mare pentru parinti....
si totusi daca copilul nu vorbeste indiferent ca are intarziere, retard...e posibil sa fie atins si de autism.
e bine sa incepeti terapie comportamentala ...indiferent de diagnostic...caci e in neregula.

Corra, informatiile despre autism sunt multe in zilele noastre . E ok sa ai suspiciuni , medicii stiu inca putin (ma refer la medicul de familie aici ) nici nu stiu ce sa zic, ar putea sa fie si autism fara stereotipii, fata mea nu le avea ..si totusi are autism. Important si esential e ca la varsta asta mica sa intoarca capul, sa arate cu degetul, sa fie ,,prezent". La un an jumate baiatul meu cel mare vorbea cu subiect si predicat, un copil sanatos trebuie sa fie activ si mereu in priza, sa inteleaga foarte mult la un an jumate. E greu de spus daca e sau nu autism in cazul vostru...

Anasperanta, tocmai de aceea sunt eu atat de confuza, pentru ca la baietelul meu nu sunt deloc vizibile niciuna din preocuparile pe care le-ai enumerat, dimpotriva, e mereu atras de lucruri noi, se plictiseste usor de orice si trece de la o activitate la alta cu foarte mare usurinta, nu are rabdare nici sa alinieze, nici sa invarta, nu pare atasat nici de vreun obiect anume, nici de vreo culoare anume, totul la el este variat si schimbator. Chiar il analizez in permanenta si nu pare sa fie nimic asemanator unei stereotipii. Si totusi, exista acele elemente autiste. Pare un caz atipic de autism sau de intarziere. Uneori il simt absent, alteori pare atat de prezent si de atent la ceea ce ii arat, uneori pare sa se realizeze o comunicare intre noi, alteori pare imposibila orice punte de legatura intre noi. Singurul lucru care pare sa fie din ce in ce mai clar, este ca, intr-adevar, avem nevoie de terapie. Dar totusi, si diagnosticul ma preocupa, as da orice sa stiu, sa am siguranta ca este sau nu autist. Sper sa gasesc un specialist bun care sa poata elucida misterul.

Gabi.b, si baietelul meu e activ si mereu in priza, ii place sa exploreze absolut tot ce-l inconjoara, este foarte curios, intelege anumite lucruri si raspunde la unele comenzi, cum ar fi :"Vino la masa", "Vino la baie", "Nu-i voie", si inca cateva, e drept, cam putin pentru varsta lui. Dar, in toate astea lipseste ceva, acel licar de viata pe care il vad la alti copii si pe care nu reusesc sa-l zaresc la el, este acea scanteiere din priviri pe care iti doresti sa o vezi si nu prea e acolo, uneori are privirea moarta, se uita la mine si totusi, prin mine. Are contact vizual bun si totusi, uneori, parca absent. As fi curioasa sa stiu daca terapia e in stare sa redea acea stralucire privirii unui copil autist. Inca ma intreb:"Oare mi se pare sau chiar toate presimtirile mele au o justificare?"

strict din experienta personala...la test portage copiii mei la partea motorie aveau mereu punctaj peste varsta lor cronologica cu mult...dar la restul sub...si trebuie tinut cont de rezultatul pe arii...nu neaparat de media creata la final, intre rezultatele ariilor

legat de stereotipii...la varste mici copiii mei nu aveau nici o stereotipie...sau nu unele care sa fie observabile de noi ca parinti sau de medicul care ii vedea pt cateva minute...la baiat nici nu au aparut stereotipii multa vreme dupa ce a fost diagnosticat cu autism...avea doar autostimulari (gen sarit), hiperactivitate si probleme de comportament.....au aparut pe la 5 ani si stereotipii


la fetita la fel...nicio stereotipie la inceput...pe la 1 an si 10 luni cand a primit si diagnostic au inceput stereotipii gen jucat numai cu cuburi rosii de exmpl...dar nici atunci nu stereotipiile erau aspectul cel mai evident care sa duca spre autism, ci alte aspecte....in schimb pe la 4 ani au aparut zeci de stereotipii

deci din punctul meu de vedere, strict prin prisma experientei copiilor mei: stereotipiile la varsta frageda nu sunt neaparat cele care definesc ca are autism sau nu...depinde de celelalte aspecte

Camel, stereotipiile au aparut dupa inceperea terapiei sau inainte? Daca ele au aparut dupa, inseamna ca are si aceasta terapie limitele ei si cred ca imi pun prea mari sperante in ea. Cred ca unul din scopurile terapiei ar fi tocmai acela de a corecta stereotipiile, nu? Sau, poate ma insel.

corra ...starea de nerabdare poate fi si acesta un element care face parte din spectrul autism ,crina mea nici acum nu are rabdare sa faca multe din ceea ce ar trebui sa faca ptr varsta ei (are anumite preocupari ale ei fixe care cu greu le-am scos),depinde la copil la copil ,nici un copil nu e la fel , doar ca se aseamana unele preocupari...faptul ca e absent va trebui sa il soliciti cat mai mult spre ati da atentie la tot ceea ce ii ceri tu...nu il lasa singur in lumea lui ,bagate in ea...imital in preocuparile lui,deranjeazal cu sunete asemanatoare cu ale lui sa te observe ca esti alturi de el si sa porneasca comunicarea de la lumea lui, la lumea ta...
ce pot sa iti spun e sa ai putere sa lucrezi cu copilul cat mai mult,televizorul sa fie cat mai putin in preajma lui...si vorbeste cu el, chiar daca nu vorbeste chiar daca pare sa nu inteleaga nici o comanda repeta cu el in fiecare zi...caci intr-o zi va intelege si cu ajutorul lui Dumnezeu va putea vorbi.
cred ca diagnostic vei avea mai sigur de la doctori dupa varsta de 2 ani..

stereotipiile nu apar din cauza terapiei...apar din cauza autismului...

"stereotipiile nu apar din cauza terapiei...apar din cauza autismului..." SUNT DE ACORD CU ACEASTA AFIRMATIE

intr-adevar in timpul terapiei apar unele stereotipii sau mai exact ele exista deja, dar se intensifica...in sensul ca fiind solicitat intensiv, copilul la cerintele grele pentru el, pentru a se sustrage de la sarcina se "pierde in stereotipii"...exemplu...ii ceri sa arate un obiect dintre mai multe...el nu stie inca sau nu e sigur pe el...si incepe sa se joace cu acele obiecte sau sa-si frece mainile de masa etc....si atunci lucrezi cu interventie specifica pe acel comportament pentru a-l stinge sau diminua...dar cu cat copilul ajunge sa aiba preocupari adecvate, stie sa-si foloseasca altfel timpul...jucandu-se adecvat, nu doar aliniind obiecte, lovindu-le unul de altul etc...iar in sarcinile de lucru, pe masura ce stapaneste programele, frustrarea lui scade si atunci nu isi mai cauta scaparea in stereotipii

Multumesc anasperanta pentru sfaturi si multumesc tuturor pentru raspunsuri si lamuriri, va admir sincer pentru ca aveti puterea sa treceti prin asemenea incercari cu copiii vostri, mie mi se pare in momentul de fata de domeniul fantasticului sa rezist la un asemenea calvar de a-mi sti copilul autist (chiar daca inca nu e diagnosticat oficial, dar nici semnele nu mint). Mi se pare una din cele mai grele cruci pe care trebuie sa le poarte o femeie. Un barbat e mai rezistent, sotul e mai resemnat ca mine, nu pare sa fie atat de stresat de eventualitatea unui asemenea diagnostic. O sa va tin, oricum, la curent, s-ar putea sa merg la o evaluare chiar saptamana viitoare si sa incep si terapia aba cat mai curand. Ma bucur ca am gasit aici mame cu experienta la care pot apela in caz de nevoie.

iti recomand Dr. Raluca Grozavescu de la Mind Care sau Obregia (acolo nu ti recomand sa mergi ca e aglomerat); consultatia e 120 lei se fac programari cu o luna inainte. Daca nu mergi pina la ea la Obregia cu trimitere medic familie. Iti va da sigur un tratament biomedical, daca nu gaseste altceva.

Merge pe tratam bio cu copii mici (firma SECOM dar si altele din afara daca -ti permiti).

Cele bune si nu mai sta si pierde vremea. Succes

Sfatul Monicai e bine sa-l urmezi, ea are un copil mic si e la curent cu tot ceea ce e legat de diagnoza timpurie. cat despre terapie ..unora le e benefica, se fac bine, altora..mai putin, dar asta nu inseamna ca nu face bine, ci ca nu ajung sa socializeze adecvat varstei, dar terapia este buna e singura cale sigura spre succes, e solicitanta, costisitoare, cere implicare din partea parintilor, dar efortul merita mai ales daca vei incepe la varsta timpurie. Acum...daca ai o indoiala in suflet, du-te fa o evaluare vezi ce-ti spune, dar fii cu ochii pe copil stimulandu-l mereu, pentru ca noi mamicile avem un simt special si poate totusi nu-i o exagerare sa crezi ca puiul tau are ceva...Mai scrie-ne.... Oricum simplul fapt ca ai intrat pe un forum de mamici sa vorbesti atat de deschis despre problema ta ma face sa cred ca vei actiona rapid si vei face totul pentru a-ti ajuta copilul, si-ti spun asta pentru ca multe mamici ezita, desi au indoiala in suflet si semnele sunt mult mai evidente ca la voi. Ai mult curaj!

Multumesc, gabi.b pentru vorbele bune si pentru incurajare.

Monica, din pacate, eu sunt din Arad, va trebui sa apelez la cineva de aici, am gasit deja o terapeuta aba si un psiholog, voi apela la ajutorul lor cat de curand posibil.

As vrea sa va mai deranjez cu inca o intrebare pe cele care, poate, mai gasiti putin timp pentru a-mi raspunde. Am citit intr-un articol ca se poate face un test simplu care aproape ca nu poate da gres atunci cand vrei sa afli daca un copil este sau nu autist: Da-i unui copil sub 18 luni o punga sigilata cu prajiturele si vezi ce reactie are. Daca copilul se intinde dupa ele si incearca sa deschida punga, iar atunci cand, disperat, vede ca nu reuseste, cauta cu o privire rugatoare, un adult care sa-l ajute, scotand si sunete staruitoare si ii da acestuia punga pentru a i-o deschide, inseamna ca copilul este normal. Un copil autist are o reactie cu totul diferita: ia mana adultului in mod repetat si o pune pe prajiturele, fara a-l privi in ochi sa vada de ce nu-i raspunde. In cele din urma, in mod tragic, renunta.

Intrebarea mea ar fi: Este adevarat ca un copil autist nu poate cere ajutorul in mod direct, asemenea unui copil tipic, sau este si el capabil sa-i inmaneze adultului obiectul pentru care ii solicita ajutorul, privindu-l, la randul lui, in ochi, in timp ce ii cere ajutorul?

Partea despre copilul autist, este adevarata cel putin la noi si la inca 5 cazuri pe care le stiu. Nu neaparat la varsta de 18 luni, chiar si dupa ea. Alex si acum are tendinta sa faca asta, nu arata el cu degetul ne pune pe noi, sau arata cu mana noastra. Noi lucram de mult timp si acum incearca sa spuna ce vrea prin silabe sau spunand "da" dar de multe ori "uita" sa arate el si ne pune pe noi sa ghicim. Avem un contact vizual mai bun acum, cand isi doreste ceva(prajituri in general) ne da sa deschidem noi punguta , daca el nu poate, dar Alex are acum 5 ani.

Mersi mult, alessya, pentru raspuns, a facut putin mai multa lumina in cazul nostru. Este foarte greu de zis la aceasta varsta (sub 2 ani)daca un copil este sau nu autist. Baietelul meu ar trece acest test, stie sa ne ceara ajutorul in mod direct, uitandu-se in ochii nostri, ori de cate ori are nevoie, ne aduce cutii inchise sa i le deschidem sau ne da jucarii sa i le pornim atunci cand el nu se descurca singur. Unele teste le trece, altele nu. Imi dau seama tot mai bine cat de greu este sa pui un diagnostic inainte de 2 ani. Pana atunci, nu pot decat sa-l urmaresc in mod constant si sa caut mereu raspunsuri la diferite intrebari care apar. Va doresc mult succes in continuare cu terapia si cat mai multe rezultate bune.

greu de spus. umbrela autismului este f mare... deci cel mai bine apeleeaza la un medic bun psihiatru mai verifica si cu altii. eu am fost la 5 in 2 saptamini.

e posibil ssa aiba nevoie de aminoacizi sau de alte suplimente...( vitamine B ulei peste etc) pe care numai un medic pshih ti le poate da ca si schema si cantitati.

Multa sanatate

Cora imi pare rau sa iti spun, dar fetita mea la fel se comporta la 18 luni...nu a avut stereotipi pana la 2 ani, nu alinia, nu se juca bizar cu jucariile ,contact vizual a avut tot timpul, ne solicita mereu sa ne jucam cu ea, cu punga de prajituri (cum dai tu ex.ne-o da sa o deschidem) si totusi am stiut tot timpul ca e ceva neinregula cu ea..si este un copil autist..
Cum spune Monica umbrela autismului este foarte mare...eu la 18 luni o banuiam de autism..sincer iti spun, toti dr imi spunea doar ca e prematura si sa avem rabdare..am avut rabdare pana mi-au pus diagnosticul de autism...nu vreau sa te sperii, dar fii atenta la ce fobii are si incearca sa le gasesti o explicatie, daca nu o gasesti atunci clar se indreapta spre autism...
Cum spui tu ca se uita copilul in ochii tai, exact asa se uita si fetita mea, pana in suflet ma taie privirea ei, vrea sa-mi transmita ceva sau nu stiu..A fost un copil cuminte, nu tipa la schimbare, nu-i era frica de ceva nou, nu am avut niciodata probleme sa o schimb de scutece, puteam dormi in locuri straine, dar pe parcurs s-au mai schimbat ..

Monica te indruma la un psihiatru, eu te-as indruma la un neuropediatru sau neuropsiholog..eu fug de psihiatrii, mai ales ca in ultimul timp se tot vorbeste ca autismul nu e o boala psihica, ci de comportament..
Deci mult curaj!

VEZI SA NU NIMERESTI PESTE VREUN MEDIC NECOMPETENT. AI GRIJA!
PEDIATRII NU STIU SA PUNA DIAGNOSTIC DE AUTISM, SUNT F. PUTINI PREGATITI.
VORBEAM CU MEDICUL MEU DE LA OBREGIA CA EI INCEARCA SA INTRODUCA LA CABINETE MEDICALE NISTE TESTE SIMPLE DE VERIFICARE A COPIILOR, CU INTREBARI LA CARE RASPUND PARINTII SI CEI DE LA CASA DE SANATATE NU VOR, CACI PLATESC BANI PREA MULTI LA PEDIATRU, CA LE IA TIMP SA ANALIZEZE TESTELE. IN SCHIMB DAU BANI PE NOUL SISTEM DE IMPLEMEMTARE A RETETELOR PE CALCULATOR. DECI UITE CUM STA TREABA....

Am inteles acum ca toate aceste teste propuse de unii cercetatori nu diagnosticheaza decat formele clasice de autism, de aceea copilul meu le trece pe toate (in afara de CHAT), pt. ca nu este vorba de un autism clasic. Potrivit noii definitii, el nici macar nu se mai incadreaza deloc (cel putin in momentul de fata) la autism, pentru ca aceasta def. prevede cel putin doua stereotipii (iar copilul meu nu are niciuna). Copilul meu pare sa aiba si el acea "noua entitate, noua boala", cum spune dr. Iuliana Dobrescu de la spit. Obregia. S-ar putea ca acesta sa fie diagnosticul, vad foarte clar ca aici se incadreaza copilul meu :"Noua boala este o combinatie intre tulburarea hiperkinetica insotita de deficit de atentie (ADHD) si trasaturile specifice autismului. In termeni medicali, ADHD comorbid cu autistic-like." Aceasta este noua definitie si imi descrie copilul atat de bine, incat aproape ca nu mai am niciun dubiu. Pacat doar ca specialistii nu au inca o denumire pentru aceasta "noua boala" (ciudat ca o numesc boala, credeam ca autismul nu este o boala, ci o tulburare de dezvoltare). Problema cea mai mare este ca am citit ca va trebui un altfel de tratament pentru acesti copii, o aba adaptata particularitatilor lor. Complicat.

Multumesc mult fetelor ca m-ati ajutat sa-mi lamuresc cateva nedumeriri pe care le-am avut.

Corra, sunt multe tulburări de dezvoltare, indiferent ca se numesc TSA, tulburări pervazive, autism, autism atipic, sau această "nouă" boală, precum şi alte tulburări (de comportament, de învăţare etc). Importantă nu e denumirea, "eticheta", ci faptul că ai descoperit ceva în neregulă şi cu cât acţionezi mai rapid să rezolvi acea "neregulă" cu atât rezultatele sunt mai bune şi poţi preveni apariţia altor "nereguli" care, prin numărul şi intensitatea lor pot sugera autismul... Principiile ABA, Portage, Son- rise sau ce vrei tu, se pot aplica la orice problemă o observi, chiar dacă copilul e perfect sănătos dar, să spunem, mai "dificil". E greşit să aştepţi un "nou" tratament, din moment ce terapiile comportamentale merg bine şi nu ai nimic de pierdut să le aplici. Nu rişti nimic! Rişti, în schimb, dacă aştepţi (pasiv) potenţiale tratamente sau nenumărate evaluări, ca problemele copilului să se înmulţească şi să se intensifice, pentru că, din păcate, comportamentele negative se întăresc cel mai uşor, la toţi copiii... Cu cât începi mai repede, cu un psiholog sau chiar şi singură, din ce citeşti pe la terapii aici pe forum sau pe alte site-uri, cu atât vei avea copilul aşa cum ţi-l doreşti, mai repede. Poate copilul este chiar ok, dar dacă ţie ţi se pare inacceptabil un comportament, e bine să îl "repari" cât mai precoce, pentru că altfel vor veni şi altele odată cu creşterea, în "cascadă", şi vei munci mult mai mult. Oricum, nu intra în panică, copilul e mic şi poţi face lucruri extraordinare cu el (cu calm, tact şi răbdare).

Perfect de acord cu tine, nico_g, am luat deja legatura cu o terapeuta aba care m-a indrumat spre un psiholog la care vom face evaluarea, sa vedem cand ne va putea programa. Diagnosticul cu care imi tot bat eu capul e doar pentru linistea mea sufleteasca, pt. ca sunt genul care atat se framanata pana gaseste raspunsul pe care il cauta. Doar atunci ma linistesc cand imprastii nebuloasa din jurul meu, deci, nu ma intelege gresit, nu sunt in asteptarea unui nou tratament, aceasta este doar ideea celor care au descoperit noua boala. Eu sunt gata sa aplic ceea ce imi este cel mai la indemana pentru a-mi ajuta copilul, care, din pacate, chiar nu este ok, asta a observat-o si mama mea de ceva vreme, nu doar eu si de mult ma tot indeamna sa incep terapia. Eu am tot sperat ca nu e nimic, dar acum vad ca e, totusi, ceva. Multumesc mult pentru sfaturi.

pe linga aba ai nevoie ca creierul sa fie ajutat. mergi si la un medic, vei vedea altfel progresele.
poti sa-i faci pt inceput un EEG undeva unde sa nu-l adoarma... daca se poate ...
aba are o limita.

CORRA, buna,

Eu am fost cu fetita mea la un an si 8 luni prima oara la neuropsihiatru si nu mi a zis nimik de autism....de abia acum o luna i au pus diagnosticul...IN ROMANIA se pare ca mamele pun diagnostcul cel mai corect in AUTISM...

Numai BINE!!!!!!!