Carti AUTISM

Mesaje : 946 Data de inscriere : 31/07/2010

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Miracolul vindecarii copilului meu. Manual de vindecare a autismului. Deprinderi si exercitii
Elizabeth Burton Scott

Editura: Editura For You
Nr.pagini: 200
Coperta: Brosata/Lucioasa
ISBN: 9786066390002
Dimensiuni: 20x14
An aparitie: 2011
pret 25 RON

Această carte va inspira şi va motiva familiile, în demersul de a descoperi căile prin care copiii lor pot învinge autismul. Elizabeth scrie despre călătoria întreprinsă de fiul ei, Roman, pe calea recuperării în urma autismului, însoţit de dragostea, răbdarea, devotamentul şi motivaţia unei mame de a face totul, cu orice preţ, pentru a-şi ajuta copilul. Ea descrie eforturile şi solicitările zilnice la care este supusă o familie cu un copil autist, precum şi modul în care a reuşit să le facă faţă şi să lucreze cu Roman.
Cartea include informaţii importante, prezentate într-un limbaj accesibil, descriind indiciile esenţiale ce trebuie observate în cazul autismului, precum şi sursele de unde se pot obţine diagnosticarea şi testarea terapeutică, pentru stabilirea clară a diagnosticului şi a terapiei adecvate. Lecţiile de "Deprinderi şi Exerciţii" vor oferi instrucţiuni şi sugestii utile privind activităţile şi jocul creativ, pe care părinţii le pot aplica, pentru a stimula şi consolida dezvoltarea copilului lor. Ştiu că această carte va fi utilă oricărei familii cu un copil autist.
Manualul de vindecare a autismului este un îndrumar extraordinar pentru părinţii în căutare de resurse şi activităţi destinate dezvoltării minţii şi abilităţilor copiilor cu autism. Autoarele, Scott şi Gillis, au studiat şi au explicat zeci de activităţi menite să ajute copiii să parcurgă etapele de dezvoltare necesare atingerii unor niveluri mai mature de funcţionare. Această carte este structurată pe categorii ce acoperă diferite domenii ale dezvoltării, cum ar fi abilităţile motorii, abilităţile senzoriale şi capacitatea de a analiza şi raţiona. Activităţile prezentate sunt cât se poate de practice şi pun bazele procesării şi integrării informaţiilor senzoriale, la nivelul emisferelor cerebrale, necesare funcţiei de adaptare. Părinţii copiilor cu autism vor găsi în această carte, un ghid util pentru a-şi ajuta copiii să-şi atingă potenţialul maxim.

Mesaje : 6 Data de inscriere : 31/03/2012

In primul rand, aceasta carte nu se potriveste deloc contextului in care traim noi, care nu beneficiem nici de 6 ore de terapie pe saptamana gratis, ca scriitoarea, nici de terapeuti priceputi si bine pregatiti care sa stie sa aplice corect aba (realitatea este ca la noi terapeutii in cele mai multe cazuri distrug ceea ce construim noi, parintii, prin greselile pe care le fac la terapie, dar nu vreau, totusi, sa generalizez, asa a fost in cazul meu, cel putin), nici de babysitter gratis care sa-ti faca viata mai usoara, sa te ajute sa te mai desprinzi de copil atunci cand simti nevoia si sa poti iesi cu sotul la plimbare sa te relaxezi si nici nu suntem toti profesori sau invatatori (cum este scriitoarea), asa incat sa fim cu totii in stare sa concepem cu profesionalism niste programe beton care sa aduca in scurt timp niste rezultate mirifice si, de asemenea, nu avem cu totii un copil genial, care la 2 ani sa stie tot alfabetul, sa numere, si mai stiu eu ce, iar la 3 ani, sa stie deja sa citeasca. Pai, indeplinite fiind toate aceste conditii, normal ca e usor ca la 4 ani, copilul deja sa fie recuperat cu succes, iar autismul sa ramana doar o amintire. Cred ca aceasta carte ne transmite un mesaj gresit. Nu ORICINE poate reusi sa-si recupereze copilul, cu conditia sa fie doar dedicat si implicat, asa cum vrea cartea sa transmita. Reuseste doar acela care are un copil cu potential mare, care este un parinte energic, inteligent, puternic, creativ, (si sa mai si lucreze in invatamant, adica sa aiba vocatia de pedagog), care are resurse financiare care sa-i permita sa angajeze macar un terapeut si un logoped si, eventual, un coordonator, (pentru ca la noi, statul nu te ajuta cu nimic, ca-n SUA) care are si norocul, in acelasi timp, sa beneficieze de servicii de calitate din partea specialistilor pe care-i gaseste. Dar, cel mai important este copilul, pentru ca cei geniali ca acesta din cartea de fata sunt foarte rari. Si atunci vine aceasta mama sa ne invete cum sa ne vindecam copilul de autism, numai sa vrei. Da, daca copilul are acest potential urias, si daca tu esti de formatie, profesor, normal ca e posibil. Fiecare pretinde ca el a descoperit piatra filozofala. Drama, in tara noastra, este nu atat ca terapia e prea scumpa si nu e decontata de stat, ci, mai ales faptul ca nu gasesti profesionalism, ca tu, parintele, trebuie sa devii terapeut, coordonator, logoped si asa mai departe, si asta, daca esti in stare. Eu vorbesc strict din experienta personala, momentan sunt singurul terapeut al copilului meu, pentru ca numai asa am reusit sa obtin rezultate, terapeutii au cam stricat tot de fiecare data. (or fi existand si terapeuti excelenti, eu una n-am avut norocul sa-i intalnesc)
As recomanda aceasta carte doar pentru materialul didactic pe care il contine si care este bunicel. Sunt listate o gramada de jocuri si activitati pe care le poti face cu copilul la terapie si care sunt un real sprijin pentru parinti.

Subiect: Re: Carti AUTISM Vin 31 Aug 2012 - 5:50

de acord. o carte tradusa degeaba. tot insist poate traduce cineva o carte cu tratamente biomedicale aplicate in de Ari Institute care chiar ar fi de folos... despre terapeuti si terapie.... sunt multe de spus la noi in Romania.

Subiect: Re: Carti AUTISM Mar 11 Sept 2012 - 23:59

Lhea sunt de acord cu absolut tot ceea ce ai scris , par a fii doar niste povesti cu final fericit ceea ce se scrie in carte si este adevarat ca pana la urma noi suntem niste terapeuti mai buni pentru copii nostrii decat ar fii altii care se considera a fii profesionisti dar care pana la urma se dovedeste a fii doar timp pierdut si bani cheltuiti degeaba
. Am avut si eu o perioada cand am lucrat cu baietelul meu si se vedeau ceva progrese mai mari decat cu celelalte fete care decat si-au batut joc de noi si de timpul nostru pretios!!! Acum sincer am momente cand ma gandesc daca chiar se merita ceea ce fac cu baietelul meu,,,face 3 ore p zii terapie cu o fata ,progrese mari nu sunt dar sunt sperante si atat!!

Mesaje : 6 Data de inscriere : 31/03/2012

Draga ada, daca in 3 luni nu apar progrese notabile, indiferent de potentialul copilului, parerea mea este ca terapia nu este corect aplicata, asa incat copilul sa beneficieze de pe urma ei si nu are rost sa-ti mai pierzi timpul si banii. Trebuie in primul rand, ca tu sa ai cunostinte de aba si sa filmezi fiecare sesiune de terapie, sa analizezi cu atentie lucrurile ca sa-ti dai seama unde este greseala care se face in terapie. Daca reusesti sa descoperi ce nu e in regula, trebuie sa discuti cu terapeuta si sa-i sugerezi niste modificari. De obicei, greseala cea mai frecventa in terapie este ca nu se porneste de la ceea ce-l motiveaza cu adevarat pe copil, astfel incat intreaga terapie sa se invarta in jurul acelui lucru. Copilul meu, de exemplu, adora muzica si instrumentele muzicale, ca atare, dupa fiecare exercitiu ii dau un instrument si-l ajut sa-l foloseasca corect si este atat de multumit incat coopereaza foarte bine si face tot ce-i cer. Muzica este in centrul terapiei aproape de fiecare data. Alta data, are un chef nebun de baloane, nu pare sa se mai sature, si atunci invartim toata terapia in jurul baloanelor, iar in alte ocazii, variem recompensele, ii dau din toate categoriile, si carti, si baloane si muzica, tot ce-i place. Este imposibil ca copilul sa nu coopereze si sa nu faca tot ce-i ceri atunci cand ii creezi un mediu placut. Terapeutele pe care le-am avut fie foloseau mereu aceleasi recompense pe care copilul ajunsese deja sa le urasca, fie nu foloseau nimic si atunci, luni de zile mi-a urlat de parca i se extragea o masea pe viu si bineinteles, progresele erau 0 si atunci veneau ele sa-mi spuna ca nu au ce-i face, ca asta e copilul. Am mai luat apoi o alta terapeuta care era exact pe dos: il lasa sa faca tot ce vroia si nu-i cerea niciodata nimic, asa incat am ramas stupefiata cand am filmat terapia si am vazut ce se petrece. Cand am renuntat la terapeuti si am inceput sa lucrez eu cu copilul, am obtinut progrese foarte frumoase in doar 2 saptamani, era atat de simplu. Am facut si 2 cursuri de aba ca sa stiu cum sa aplic corect si am urmat toate regulile cu sfintenie. Cand imi voi mai lua alte terapeute, le voi pune in vedere de la inceput ca va trebuie sa existe o colaborare stransa intre noi si sa-mi accepte sugestiile atunci va fi cazul. Deci, fie coordonezi tu terapia, fie iti iei un coordonator foarte bun care sa stie ce face. Cam asa vad eu lucrurile.

Subiect: Re: Carti AUTISM Lun 11 Mar 2013 - 10:33

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Subiect: Re: Carti AUTISM Joi 19 Dec 2013 - 8:04

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]		Colecţia: Ştiinţă şi Spiritualitate Esenta autismului William Stillman Format: 15 x 23 216 pagini Preţ: 35.00 Lei [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Introducere „Iată, aşadar, o ipoteză ieşită din comun şi o temă de reflecţie: deoarece copiii noştri [cu autism] sunt sensibili la ceea ce văd, la sunete, mirosuri ş.a.m.d., s-ar putea afla şi într-o mai mare armonie cu lumea spiritelor? Aveţi puţintică răbdare, să vă explic. Nu, nu sunt plecată cu sorcova…” Aşa începea, pe la sfârşitul lunii martie 2006, o postare pe un forum de discuţii despre autism pe internet, lansată de o mamă descumpănită dar foarte intuitivă. Mesajul ei se referea la împrejurările neobişnuite care însoţeau viul interes manifestat de fiul ei, de vârstă fragedă, faţă de o fotografie în care apărea străbunicul lui – o rudă pe care copilul nu o întâlnise niciodată dar pe care, cu toate acestea, părea să o „cunoască”. Mama copilului relata că fotografia străbunicului îi stârnea acestuia zâmbete şi chicoteli (nicio altă fotografie nu avea acest efect asupra lui); că fiul ei se uita în sus şi „urmărea aerul” din casă cu privirea, îşi flutura mâna în semn de salut spre o persoană invizibilă pentru mama lui, după care făcea cu mâna semn de „la revedere”. Mama îşi încheia postarea întrebându-se de ce îl aude pe fiul ei, treaz în miez de noapte, hohotind vesel, după care, întristat deodată, se tânguie că „nu mai e” pe măsură ce incidentul se estompează. întrebarea ei a trezit un viu interes, iar subiectul de discuţie a primit aproape o mie două sute de clicuri în numai câteva zile, pe măsură ce şi alte mame se alăturau discuţiei – era limpede că se atinsese o coardă sensibilă. (O postare ulterioară pe acelaşi subiect a reunit zece pagini şi a primit peste trei mii de clicuri!) N-am fost surprins. Observasem – şi intuisem – de ceva timp existenţa acestui curent de opinie incipient, numai că acum el căpăta amploare. Sincronizarea era cât se poate de oportună; cartea mea, Autismul şi legătura cu Dumnezeu[url=file:///D:/DAATH FACTURI/CARTI/CAREER PRESS/ESENTA AUTISMULUI/Esenta autismului_1 corectat 2.doc#_ftn1][1][/url], urma să fie publicată cam în aceeaşi perioadă. Era prima lucrare de acest gen care explora abilităţile spirituale multisenzoriale ale multor persoane senzitive din spectrul autist şi conţinea istorioare practic identice cu mesajele postate pe forumul despre autism, precum şi cu postările care le-au urmat. între timp, topicul despre spiritualitate era din ce în ce mai prezent în revistele despre autism. în articolul „Suflete pereche”[url=file:///D:/DAATH FACTURI/CARTI/CAREER PRESS/ESENTA AUTISMULUI/Esenta autismului_1 corectat 2.doc#_ftn2][2][/url], Chris Dodds, mama băieţelului Taylor, scria: „Nu voi uita niciodată seara în care l-am auzit plângând în pat şi m-am dus să văd care era cauza. „Omul n-ar fi trebuit niciodată să evolueze”, hohotea el. „Devastăm planeta şi distrugem tot ce este bun în ea.”” Pe atunci, Taylor nu avea decât şapte ani. Keri Bowers - al cărei fiu, Taylor Cross, este realizatorul filmului Oamenii normali mă sperie - a descris propria ei epifanie spirituală: „într-o seară, la scurt timp după ce Taylor împlinise un an (…) m-am întrebat din nou: „De ce eu, Doamne?” Cu pumnii încleştaţi, victimizându-mă, lacrimile îmi udau perna. Cum de a putut să mi se întâmple tocmai mie aşa ceva? Şi atunci am auzit o voce puternică şi totuşi liniştită, care mi-a transmis: „De ce nu ţie, Keri? De ce nu ţie?” La început am fost uimită, după care am avut o revelaţie: pentru mine, venise timpul să învăţ să accept.” Chiar şi cartea plină de consideraţie şi pragmatism a Ellenei Notbohm, Zece lucruri pe care orice copil cu autism şi-ar dori să le cunoşti, recent apărută pe atunci, aborda reflecţii asemănătoare în ultimul capitol, autoarea întrebându-se dacă nu cumva fiul ei fusese cel care o alesese pe ea să-i fie mamă. în acelaşi timp începeau să-şi facă apariţia şi alte coincidenţe. Am aflat că cea care urma să facă recenzia cărţii mele în emisiunea ei radiofonică, avea un fiu cu autism. Acesta îi adusese la cunoştinţă că, încă înainte de a se naşte, o preferase pe ea în locul unui cuplu de japonezi. O altă prezentatoare de la un post de radio a sunat, în timpul emisiunii, ca să le împărtăşească ascultătorilor experienţa ei uimitoare: a fost luată pe nepregătite într-o zi, când, fiul ei diagnosticat cu sindromul Asperger, a încântat-o cu vastele lui cunoştinţe despre pescuit, inclusiv unele referitoare la calmari. Când ea a insistat cu blândeţe să afle sursa acestor informaţii, băiatul i-a dezvăluit că le dobândise de la străbunicul lui, care fusese un marinar pasionat. Culmea era că străbunicul respectiv se stinsese din viaţă când mama băiatului nu avea decât şaisprezece ani. Actriţa Sigourney Weaver, care a interpretat rolul unei femei autiste în filmul Gustul zăpezii[url=file:///D:/DAATH FACTURI/CARTI/CAREER PRESS/ESENTA AUTISMULUI/Esenta autismului_1 corectat 2.doc#_ftn3][3][/url], a eclipsat premiera Festivalului de Film de la Berlin din 2006, la o conferinţa de presă în care a făcut câteva remarci despre autism dintr-o perspectivă spirituală surprinzător de similară cu principiile expuse în propria mea lucrare: „Cred că trebuie să începem să vedem autismul ca pe un dar, a spus ea. Poate că nu înţelegem cauzele apariţiei sale, însă atunci când te afli în prezenţa unei persoane cu autism, ai foarte multe de învăţat. înveţi cum să te joci, cum să priveşti lucrurile, cum să le experimentezi şi cât de incitantă este lumea.” Tot astfel, actorul Joe Mantegna, tatăl unei fete de 18 ani pe nume Mia, a alunecat spre filozofie când a vorbit despre autismul fiicei sale: „Chiar cred că cineva are un plan în această privinţă… aproape că este mai uşor să crezi în aşa ceva decât să nu crezi în nimic, când contempli toată frumuseţea şi minunăţia lumii… trebuie să crezi că totul are un fel de logică şi că evoluăm înspre lumină. Dacă ce mi se întâmplă mie face parte dintr-un plan, atunci îmi accept rolul cu bucurie şi bunăvoinţă.”

» Carti despre autism
» carti terapie
» Carti pentru terapie
» are sau nu are autism?
» Simptome autism.