Ce este autismul ?

Buna ziua. As vrea sa stiu daca pot sa imi dau seama daca baietelul meu are probleme in perioada de sugar, adica pana la un an? Copii vostri cum s-au comportat pana la 1 an? Ati avut vreo suspiciune ca ceva nu e in regula? Va priveau in ochi? Au avut dezvoltare motorie normala?(tinut capul la 2 luni, tarat, intors sau stat in fundulet ) Va multumesc

Mai simplu era daca spuneai ce te nelinistete,ce face puiul tau de ai intrat la banuieli asa devreme?

ceea ce imi aduc aminte la fetita mea pana in 6 luni e ca era cuminte nu cerea brate,nu plangea dupa mine ,in rest totul mi sa parut normal radea cand o faceam sa rada, era totusi curioasa pana la aceste luni. ..plangea doar cand ii era foame...ce am mai observat e ca ca atunci cand umblam la caciulita plangea cand vroiam sa o leg sub barbie,cu toate ca atunci cand o frecam sa vad ce are ,nu plangea...
iar la 8 luni ma asteptam sa faca "turte turtisoare,pentru domnisoare..." ii cantam acest cantecel si ma asteptam ca ea sa bata din palme asa cum o invatam ...dar nu...nu a facut nci mai tarziu...
la 1 an nu mai raspundea cand o strigam cu toate ca fredona melodii si era atenta la reclame...aaa si nu puteam sa o scot afara ,miam dat seama ca ii era frica de imensitatea de afara nu puteam sa o tin in brate se arunca pe spate cand o scoteam afara si nu o puteam pune cu picioarele pe pamant...etc
A avut dezvoltare motorie normala.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
la 6 luni

Baietelul meu nu raspunde la nume cand il strig, plange la baie( si daca nu o face cu hohote are o fata extrem de speriata ) motiv pt care baita dureaza 2 min. Plange si la caciulita. Afara ii place. Cand il tin in brate nu sta lipit de mine, dar daca il asez jos plange. Nu vrea sa stea la san mai mult de 5 max 10 min, sanul e o masa si atat, nu o placere. Nu am cunoscut nici un copil autist, doar ce am citit. Il mai urmaresc, sper ca e ok. Este agitat, plange si nu stiu ce are.

cate luni are baietelul? sperieturile si anxietatea la autism poate fi variata din diferite motive, nu este o regula exacta...eu tiam dat exemplu ce a facut la un an ,cand era scoasa afara din casa,deci in timpul acesta devenea foarte agitata plangea si se arunca pe spate in bratele mele era si grea si nu o puteam tine...aici mai vreau sa precizez ca la 1 an a inceput sa merga singura in picioare ,dar afara nu vroia sa o pun jos la pamant...apoi am plecat cu ea la tara si fiind la curte am iesit cu ea cate un pic mai in pragul usii cat mai jos din ce in ce mai jos mam aplecat cu ea in brate si treptat am reusit sa o fac sa aceepte sa atinga pamantul...
la baita statea bine linistita...

imi aduc aminte ca de la 1 an privea becurile de la doi stalpi de iluminat strada cand la unul cand la celalt...mereu facea acest lucru cand ieseam afara...sunt multe de spus imi aduc aminte de tot dar parca nu as vrea sa te sperii...eu sper sa fie bine cu toate ca si eu inca de timpuriu imi puneam intrebari...nu stiam ce are caci era un copil frumos...
san nu iam dat, ca nu am avut...dar biberonul manca apoi varsa de multe ori aproape tot ,nu miam facut probleme in privinta asta caci lua in greutate foarte bine...
si eu ii doresc numai bine baietelului tau sa nu aibe nimic din caracteristicile autismului ,mai scrie tot ce nu crezi ca e bine...cauzele de agitatie pot fi si din alte motive oricum trebuie tinut sub observatie ,e posibil sa il doara ceva...numai bine iti doresc si astept vesti bune.

E inca mic dar nu strica sa-l urmaresti.Al meu dormea muuuult,manca si iar dormea.Dar avea o pozitie ciudata la somn,incovoiat dar spre spate.La sase luni a avut o noapte in care a plans rau dar am gasit motive,ca ii ies dinti(i-au iesit la 1,2 ani),ca are colici(niciodata nu a avut)....Aproape spre un an a pierdut contactul vizual,nu raspundea la nume,nu atingea jucarii care nu erau ale lui decat daca i le puneam in mana,flutura manutele pe langa cap cand era fericit,nu facea pa cand ii ceream,nu gangurea.La plecari nu aveam probleme,colindam mult in carut noi.Motor s-a dezvoltat greu caci a suferit o paralizie cerebrala la nastere.

Cred totusi ca exagerez eu cu grija (sper ca e asa). Azi de ex a plans cand l-am lasat singur in camera si am mers la baie, s-a linistit cand am revenit si am vorbit cu el, apoi l-am testat iar am mers la bucatarie, dupa 5 min a inceput iar sa plaga (probabil a realizat ca e singur) si iar s-a linistit dupa ce i-am vorbit si l-am luat in brate. Deci, e de bine

da e bine,mai tinem legatura... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Multumesc mult pentru incurajari si pentru informatii. Sper din tot sufletul ca e bine Luca, si va dorest tot binele pentru copii vostri. Il monitorizez pe al meu, dar incep sa inteleg macar pe jumatate prin ce treceti voi. Sanatate multa si rabdare

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]



in SUA este in dezbatere, aproape de finalizare, o noua definitie a
autismului...care va fi mult mai restrictiva..in diagnosticul de autism
nu vor mai fi curpinse persoanele cu Asperger si cele cu intarzieri
pervazive de dezvoltare (fara o anumita specificatie)



"The definition is now being reassessed
by an expert panel appointed by the American Psychiatric Association,
which is completing work on the fifth edition of its Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorders, the first major revision in 17
years. The D.S.M., as the manual is known, is the standard reference for
mental disorders, driving research, treatment and insurance decisions.
Most experts expect that the new manual will narrow the criteria for
autism; the question is how sharply. "





The proposed changes would probably
exclude people with a diagnosis who were higher functioning. “I’m very
concerned about the change in diagnosis, because I wonder if my daughter
would even qualify,” said Mary Meyer of Ramsey, N.J. A diagnosis of
Asperger syndrome was crucial to helping her daughter, who is 37, gain
access to services that have helped tremendously. “She’s on disability,
which is partly based on the Asperger’s; and I’m hoping to get her into
supportive housing, which also depends on her diagnosis.”



noua definitia a diagnosticului de autism va trebuie sa cumuleze
urmatoarele criterii: 3 deficiente de interactiune sociala si comunicare
si minim 2 de comportament repetitiv



"At least a million children and adults
have a diagnosis of autism or a related disorder, like Asperger
syndrome or “pervasive developmental disorder, not otherwise specified,”
also known as P.D.D.-N.O.S. People with Asperger’s or P.D.D.-N.O.S.
endure some of the same social struggles as those with autism but do not
meet the definition for the full-blown version. The proposed change
would consolidate all three diagnoses under one category, autism
spectrum disorder, eliminating Asperger syndrome and P.D.D.-N.O.S. from
the manual. Under the current criteria, a person can qualify for the
diagnosis by exhibiting 6 or more of 12 behaviors; under the proposed
definition, the person would have to exhibit 3 deficits in social
interaction and communication and at least 2 repetitive behaviors, a
much narrower menu. "



aceste dezbateri starnesc ingrijorare in randul parintilor si
asociatiilor care sprijina persoanele cu autism, fiindca dupa noua
metoda de diagnosticare, multe persoane care acum au diagnsotic de
autism, vor pierde acest diagnostic, precum si drepturile ce decurg din
el (accesul la servicii de specialitate)...desi aceste persoane care nu
vor mai fi incadrate ca si persoane cu autism, sunt persoane cu
dizabilitati si nu au independenta



“Our fear is that we are going to take a
big step backward,” said Lori Shery, president of the Asperger Syndrome
Education Network. “If clinicians say, ‘These kids don’t fit the
criteria for an autism spectrum diagnosis,’ they are not going to get
the supports and services they need, and they’re going to experience
failure.”

Probabil vor sa restrictioneze , un mod de a scadea fondurile pentru terapii [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

cred ca din cauza crizei....mondiale... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

a aparut si o traducere mai exacta a articolului ce-l aminteam anterior

O nouă definiţie a autismului, ce va fi adoptată în 2013, va reduce drastic rata de diagnosticare a acestei afecţiuni, iar multe persoane care nu vor îndeplini noile criterii vor putea cu greu să beneficieze de tratamentul educaţional necesar, spun experţii citaţi de New York Times.

Modificările propuse de Asociaţia Americană de Psihiatrie ar putea încadra într-o singură categorie, numită tulburări de spectru autist, toate afecţiunile asociate cu autismul. Se vor elimina, astfel, din Manualul de Diagnostic şi Date Statistice al Tulburărilor Mentale, afecţiuni precum Sindromul Asperger sau Tulburările Pervazive de Dezvoltare.
Criteriile de diagnosticare, restrânse

Potrivit criteriilor actuale, o persoană este diagnosticată cu autism dacă îndeplineşte şase sau multe dintre cele 12 semne comportamentale, apărute înainte de vârsta de 3 ani. Noua definiţie a autismului califică pentru diagnostic numai acele persoane care prezintă doar trei deficienţe comportamentale şi de interacţiune socială şi cel puţin două stereotipuri.

Tratamentul pacienţilor cu autism, la mâna unei noi definiţii Rezultatele studiilor privind impactul unei noi definiţii a autismului sunt preliminare, însă specialiştii susţin că se va schimba semnificativ rata de diagnosticare. „Modificările propuse ar putea să pună punct epidemiei autismului”, a declarat directorul Centrului de Studiere a Copilului de la Universitatea de Medicină Yale, dr. Fred Volkmar, unul dintre autorii noii definiţi, citat de msn.com. De-a lungul anilor, experţii au criticat ambiguitatea criteriilor de diagnosticare care au dus la o creştere intensivă a cazurilor de autism (un copil din 100), potrivit estimărilor.

Pe de altă parte, asociaţiile de pacienţi şi familiile celor diagnosticaţi cu diverse forme de autism atrag atenţia asupra importanţei tratamentului continuu pentru pacienţii diagnosticaţi cu autism.
Terapiile comportamentale, şansa pacienţilor cu autism

Psihoterapia şi diversele terapii comportamentale sunt cele mai cunoscute metode prin care un procent crescut de pacienţi diagnosticaţi cu autism şi ajunşi la varsta adultă reuşesc să ducă o viaţo normală şi să se integreze în societate.

În România, legislaţia privind persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate este ambiguuă. Deşi s-au elaborat şi aprobat normele unei legi a autismului, pacienţii nu beneficiază de servicii speciale de integrare, educaţie şi sociale, şi nici de subvenţii pentru psihoterapie sau terapii comportamentale.

De asemenea, nu există o statistică a pacienţilor cu autism, deşi diverse asociaţii au subliniat, în repetate rânduri, o creştere alarmantă a cazurilor de autism în România.
Principalele caracteristici ale autismului

Persoanele care suferă de autism pot avea comportamente de autostimulare, agresiune, hiperkinetism, comportamente obsesive sau stereotipe. Totodată, ele prezintă un limbaj deficitar şi abilităţi sociale sărace. Scopul terapiei este de a diminua comportamentele excesive şi de a îmbunătăţi comportamentele deficitare.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Semne, caracteristici si trasaturi in autism
Posted by: Daniela Martinescu on: 27 septembrie, 2007

La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice. Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate depista chiar in primul an de viata. In mod normal, la 3–4 saptamani se manifesta zambetul ca expresie a comunicarii non-verbale, iar debutul acesta de comunicare ar trebui sa duca la o adevarata explozie de reactii care sa mareasca comunicarea copilului cu cei din jur si mai ales cu mama fapt care in mod normal la copilul cu debut precoce de autism nu se intampla.
Daca debutul autismului este precoce – in primul an de viata, se remarca:
- lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate;
- lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;
- apatia si dezinteresul pentru ceea ce-i inconjoara;
- nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali;
- nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti;
La copilul cu autism dificultatile in comunicare se refera si la faptul ca adesea nu isi intinde mainile si corpul pentru a fi luat in brate, nu prezinta forme variate de mimica pentru a exprima discomfortul (cand copilul este ud, murdar sau cand ii este foame), nu se agata de mama pentru a fi luat in brate, nu atrage atentia pentru a fi bagat in seama si a stabili comunicarea, cererea, supararea, imbufnarea, oftatul, tipatul, rasul.
Caracteristic copiilor cu autism este faptul ca contactul vizual este slab sau lipseste.
O alta trasatura importanta este tulburarea limbajului verbal. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale care includ gestica, mimica, postura. Copilul autist nu-si foloseste insa vocea pentru a atrage atentia, este un copil „cuminte” care nu isi foloseste limbajul cu sens de comunicare. Poate repeta o serie de cuvinte un timp indelungat ori sa emita sunete (ne)articulate fara sens, si au mari dificultati in a folosi cuvintele pentru a exprima o cerere, un sentiment.
Fata de persoanle din jur copilul autism poate sa manifeste un dezinteres total, fiind uneori atras totusi de vestimentatia sau unele trasaturi ale persoanelor cu care intra in contact. In relatiile sociale se manifesta esecul de a stabili contacte sanatoase cu anturajul. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite obiecte, fara insa a le utiliza cu sensul lor adecvat, ci doar pentru a le agita, scutura, invarti etc.
Copilul cu autism prezinta discontinuitati in dezvoltare, de exemplu poate poate invata poezii de zeci de strofe, dar nu-si poate insusi formulele de politete. Dificultatile perceptuale pot lua forme dintre cele mai variate, in sensul ca de exemplu nu reactioneaza la un zgomot puternic, strident dar pot deveni agresivi la caderea unui creion pe parchet.
Prefera activitatile repetitive: deschiderea si inchiderea usilor, lovirea sau zgarierea unei jucarii, aprinderea si stingerea luminii, ritualizarea activitatilor zilnice. Jocul de asemea este marcat de caracterul repetitiv, copilul folosind in joc obiecte putin complicate ca: sfoara, nisipul, apa, hartia, butoanele. Jocul colectiv este evitat si ii lipseste caracterul imaginativ si creativ.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Ediția a cincea a Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM), care va intra în vigoare în 2013, își propune să revizuiască criteriile de diagnosticare a Tulburărilor din Spectrul Autismului, care au dat naștere în trecut la diagnosticări greșite și multă confuzie în rândul pacienților și al familiilor acestora. În acest sens, s-a lansat pe site-ul oficial pentru dezbatere publică următoarea propunere de definire a Autismului:



Revizuit la 26 ianuarie 2011

Tulburări din Spectrul Autist

Trebuie să fie întâlnite manifestări din A, B, C, D:

A. Deficite persistente în comunicarea socială și interacțiunea socială în toate contextele, nemanifestate ca întârzieri de dezvoltare generale, care să se regăsească în toate cele 3 arii descrise mai jos:

Deficite în reciprocitatea socio-emoțională: pornind de la manifestări de apropiere socială anormală și imposibilitatea menținerii unei conversații din cauza lipsei de reciprocitate afectivă, emoțională, de interese și ajungând până la absența totală de inițiativă în interacțiunile sociale.
Deficite în comportamentele de comunicare non-verbală folosite în interacțiunea socială: pornind de la comunicare non-verbală și verbală foarte slabă (anormalități în contactul vizual, limbaj corporal) sau deficite în înțelegerea și folosirea comunicării non-verbale și până la absența completă a expresiilor faciale și a gesturilor în comunicare.
Deficite în dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale (în afara relațiilor cu anturajul, îngrijitorii): pornind de la dificultăți de adaptare a comportamentelor în funcție de contextele sociale diferite, dificultăți în participarea la jocuri imaginative și la formarea prieteniilor până la absența totală a interesului pentru ceilalți oameni.

B. Comportamente, interese și activități restrictive, repetitive (stereotipe), manifestate în cel puțin 2 dintre următoarele arii:

Vorbire, mișcare motorie și utilizare de obiecte în mod stereotip (repetitiv): precum simple mișcări stereotipe, ecolalia, utilizarea repetitivă a obiectelor, utilizarea de secvențe idiosincratice.
Atașament excesiv la rutină, comportamente și vorbire ritualizate sau rezistență excesivă la schimbare: de pildă ritualuri motorii, insistență în a mânca aceeași mâncare, în a merge pe același drum, folosirea acelorași întrebări sau apariția stresului la mici schimbări.
Interese fixiste, restrictive manifestate cu o concentrație maximă, o intensitate anormală: precum atașament/ preocupare puternică pentru obiecte neobișnuite, interese excesive manifestate cu perseverență.
Hiper- sau hiporeactivitate la stimuli senzoriali sau un interes neobișnuit pentru caracterul senzorial al mediului (de pildă, indiferență la durere/căldură/frig, reacții neobișnuite la anume sunete sau texturi, atingere sau mirosire excesivă a obiectelor, fascinație pentru lumină sau pentru învârtirea obiectelor).

C. Simptomele trebuie să fie prezente din copilăria timpurie (chiar dacă nu se manifestă integral până în momentul în care cerințele sociale depășesc capacitățile limitate).

D. Toate aceste simptome limitează și îngreunează funcționarea firească a individului zilnic.

"Spectrul autist este atât de larg, încât rar se nimeresc situaţii şi manifestări identice...asemănări se mai găsesc, însă fiecare caz este atât de complex, încât fiecare asemănare presupune şi o diferenţă, la compararea oricăror doi copii. De asemenea, intervine şi diversitatea problemelor în funcţie de vârstă: la vârste mici, sunt probleme de alimentaţie (de exemplu) la vârste mari problemele de alimentaţie pot să dispară şi să apară în loc, acute şi pregnante, problemele de integrare şi de relaţionare cu mediul din jur...Aşa încât un părinte de copil cu vârstă mică poate să nu comunice bine cu un părinte de copil ceva mai mare, pentru că nu discută de acelaşi tip de probleme. De asemenea, un părinte de copil mai grav afectat se va concentra pe aspecte mai simple, existenţiale (dileme gen "cum să îmi fac copilul funcţional") în timp ce unul cu copil mai uşor afectat se va concentra pe probleme de socializare (gen "cum să îl fac să interacţioneze adecvat" sau "cum să fac să îl intereseze copiii, să nu mai fie aşa distant").

În fine, o altă dominantă este că părinţii cu copii mici nu au un orizont clar asupra gravităţii problemei şi cei mai mulţi dintre ei, fie că fac ABA fie că nu, refuză să se gândească la cum vor arăta problemele lor în viitor şi chiar nu acordă atenţie prezentării acestor probleme. Experţii ar trebui să aibă sarcina de a prezenta ce înseamnă TSA pe termen lung, astfel încât părinţii să ştie că merită să lupte pe viaţă şi pe moarte să îşi recupereze copilul; dar, cum comunicarea este în suferinţă pe la noi mai ales în domeniul medical, iar statul este perfect paralel cu spectrul autist şi cu toţi cei aflaţi în el (părinţi şi copii) planetele noastre rămân în continuare paralele aşa cum erau. "
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Un filmulet despre semnele autismului

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Copilul trebuie (si merita tratat) ca un copil

Autismul este o tulburare pervaziva (globala) de dezvoltare, afectand capacitatea de interactiune sociala sau de comunicare verbala si non-verbala. Nu sunt insa indeplinite toate criteriile pentru a fi catalogat drept tulburare specifica globala de dezvoltare.

Din nefericire, atunci cand tratam autismul, tendinta este de a-l aborda dintr-o perspectiva care tine de exterior, iar nu de interior, de unde se naste, de fapt. Acest lucru inseamna ca persoana cu autism prezinta dificultati in aria sociala si de exprimare, probleme care tin de modalitatea de a-si exprima sentimente si trairi, dorinte si dezaprobari. Prin urmare, tendinta noastra poate fi aceea de a incerca sa tratam problema, fara sa tinem cont de motivul pentru care a aparut, adica exact de incapacitatea de a exprima neputintele.

De aceea, demersul recuperarii trebuie facut in sens invers. Intram in lumea copilului, nu ne aratam superioritatea aducandu-l pe el in lumea noastra, obligandu-l sa iasa din sfera sa launtrica.

Ganditi-va ca intalniti pentru prima data o persoana, asteptand sa platiti factura telefonica. Cum v-ati simti daca aceasta persoana ar sari la gatul dvs, v-ar imbratisa, v-ar pune sa o ajutati sa isi stranga de jos dosarele care i-au cazut, v-ar povesti apoi ce a facut la serviciu si v-ar obliga sa ii povestiti cum a fost viata dvs?
Cam asa se simte un copil cu autism cand noi actionam din exterior pentru a-l recupera.
Spun CAM ASA, pentru ca nu este chiar asa, ci mult mai greu si mai frustrant. Pentru ca noi avem capacitatea de a ne exprima dorintele, emotiile. Si nu doar capacitatea, ci si puterea.

Prin urmare, abordarea corecta este prin a-l lasa pe copil sa se acomodeze cu mediul - persoanele noi, sa aleaga el momentul in care sa interactioneze. Pentru aceasta, aveti nevoie sa il atrageti spre dvs. Acest lucru se realizeaza printr-un joc (incepeti sa va jucati ceva, sa cantati, etc) sau prin a-i oferi obiecte/duclciuri care ii plac. In clipa in care va fi interesat de ceea ce aveti, va dori sa vi se alature.

Daca ati reusit sa il atrageti, continuati sa va jucati fara a-i adresa cereri. Va fi nevoie de timp pentru a prinde incredere, iar dvs aveti nevoie de un copil care sa fie independent si fericit, nu doar de un copil responsiv, care asculta comenzile si le executa.

In ceea ce priveste comportamentul, daca vrem sa ajutam un copil sa nu mai muste, solutia este a analiza de ce a ajuns la acest comportament. Daca interiorul este descoperit, exteriorul va veni in ajutor printr-o abordare care sa-i previna acest comportament. In acest caz, abordarea este urmatoarea: aplicati o consecinta compatibila cu comportamentul manifestat: daca a muscat pentru ca sarcina pe care i-ati dat-o a fost prea grea, diminuati cerinta. Daca a muscat pentru s-a terminat pauza, pregati-l inainte: „te mai joci putin, apoi vom face x!” si lucrati pe prevenire. De asemenea, cand copilul renunta sa muste intr-o situatie in care stiti ca musca de obicei, recompensati-l foarte puternic. Ar fi foarte util sa pastrati anumite recompense foarte motivante pentru el, pe care sa le folositi doar pentru comportament.

De asemenea, solutia nu este de a-i da doar medicamente, crezand ca asa va disparea problema. Tratam si cauza, nu doar efectul. Acest lucru se realizeaza prin terapie comportamentala (educatie speciala). Terapia care a dat cele mai bune rezultate in cazul copiilor cu autism este ABA. (analiza comportamentala aplicata).

De ce nu ajuta numai medicatia?
Pentru ca medicatia „rezolva” BOALA. Iar autismul nu este boala. Nici macar una psihica. Este o tulburare. Boala psihica o are ca forma de tratament principal pe cea psihiatrica. Tulburarea pervaziva are ca forma de tratament principal educatia speciala. Terapia. Care se bazeaza pe principiul :”Azi seman, o sa culeg roadele!” (observati ca aceasta afirmatie nu implica referire la timp si/sau cantitate).

„Cand?” vor intreba multi. In special parintii. Din pacate, acest raspuns nu vi-l poate oferi nimeni. Nici garanta.
Un raspuns de: „La anul!” (intr-un an, in 2, etc) este egal cu a raspunde unui om care seamana 1 hectar de pamant si care intreaba „Cand voi culege roadele?” „LA ANUL!” Asta este o supozitie, cine va poate garanta succesul? Daca va fi seceta? Daca nu veti putea sa mai suportati financiar plata celor care munesc pamantul, sau daca nu veti mai vrea sa faceti asta? Motive pot fi nenumarate.

Prin urmare, cel ce v-a dat acest raspuns ar trebui tras la raspundere. Si pe buna dreptate.

La fel si in cazul copilului dvs. Cum poti garanta ceva, bazandu-te pe supozitii? Sau pe increderea ca acest copil va lucra 8 ore pe zi la cel mai inalt nivel posibil, cu cei mai buni terapeuti, cu o implicare 100% a familiei, etc?

Recuperarea copilului cu autism depinde de calitatea si cantitatea orelor investite in educatia sa si implicarea totala a parintilor. Terapia nu inseamna 8 ore pe zi de stat in casa, la masuta de lucru, ci interventie pe toate palierele vietii copilului: social, cognitiv, comunicare, motor, si in toate mediile. (parc, gradinita, scoala, la bunici, vacanta, etc)

Prin urmare, copilul trebuie (si merita tratat) ca un copil, cu intreaga lui lume interioara. Pe care, cel mult, putem sa il ajutam sa o exteriorizeze.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Campania de sensibilizare asupra autismului:Autismul fara mituri sau intrebuintari peiorative

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
In Spania s-a inceput, prin intermediul retelelor sociale si al blogurilor despre autism, o adevarata campanie impotriva utilizarii peiorative a termenului´´autism´´.
In cele ce urmeaza, voi lasa traducerea integrala a acestei campanii pentru a fi promovata pentru ca se explica foarte bine cum trebuie folosit acest termen fara a prejudicia niciun colectiv de persoane,fie el cu dizabilitati sau nu.

AUTISMUL FARA MITURI SAU INTREBUINTARI PEIORATIVE:

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Ilustración de Santiago Ogazón.

Se foloseşte încă termenul de “autism”, asociat cu conotaţii negative din cauza miturilor şi dezinformarii, precum:
- Persoanele cu autism nu pot interacţiona sau comunica;
- Persoanele cu autism trăiesc în lumea lor;
- Persoanele cu autism sunt incapabile de a simţi, şi aşa mai departe.

Şi acest lucru duce la descalificari… mai multi jurnalişti,
politicieni sau lideri de opinie alătura abuziv termenul “autist” pentru
a descalifica. Asa este, am citit în mass-media sau auzit de “guvern autist” de pe buzele politicienilor sau “acela şi acela este autist”, atunci când doresc să spuna că acest guvern sau că o persoana nu isi face treaba cum trebuie, nu asculta, nu sunt constienti de realitate, nu prezinta nici o empatie pentru probleme, nu este în măsură să ofere soluţii sau nu are sentimente. De ce trebuie să recurgă şi răni, astfel, demnitatea unui grup de oameni pentru a ataca şi discredita o altă persoană sau un grup?

Inţelegem că nu există nici o răutate, doar ignoranta sau uzul NECORESPUNZATOR al dicţionarului. Convietuind cu autismul implică, de asemenea, un rol important în conştientizarea societatii: întotdeauna cu respect convingem.Necunoscutul, pe langa faptul ca sperie, încurajează difuzarea de informaţii false. Avem nevoie de a prezenta o imagine pozitivă despre autism, în acelaşi timp de a promova un tratament uman pentru toate părţile implicate. O muncă imensa de acum inainte.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Autismul nu este sinonim cu oameni indiferenţi care locuiesc izolat în lumea lor. Persoanele cu autism simt, interacţionează, comunică, cu sau fără limbaj, impartasesc, se nasc luptători care se straduiesc în fiecare zi şi carora le este dificil de înţeles ironia, jocurile de cuvinte, sau minciuna, dar si acestea se invata, în multe cazuri cu stimulare corespunzătoare. Dacă s-ar cunoaste realitatea despre autism,nimeni nu ar fi asociat decat cu “autodepăşire”, “efort”, “noblete”,
“iubire” sau “sensibilitate”.

Prevalenţa de astăzi a autismului este suficient de importanta pentru a promova acţiuni de informare şi sensibilizare, cu declaratii care sunt bazate pe dovezi ştiinţifice şi adaptate la realitate. Potrivit Institutului de Sanatate Carlos III, unul din fiecare 150 de copii are o tulburare din cadrul spectrului. Mai mult de 200.000 de afectati în Spania şi 67 milioane în întreaga lume.
In prezent, progresul este mare, şi de multe ori se produce cu pasi giganti. Cu stimularea adecvata, cu cat mai intensa cu atât mai bine, progresele înregistrate in realizarea obiectivelor era ceva de negândit acum câţiva ani. Prin urmare, trebuie să luptăm împreună pentru a promova incluziunea.
¿Qué es el autismo?
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Ilustración de Fátima Collado

Autismul este un sindrom cu un spectru foarte larg, nu o boala. Afectati în mod diferit, astfel încât nu există doi oameni cu autism la fel şi astfel nu putem generaliza. Zonele în care se manifesta sunt:
• probleme-nu persoane cu handicap- în limbaj şi comunicare. Exista oameni care nu vorbesc, dar se comunică cu gesturi sau pictograme, şi oameni capabili de a stăpâni mai multe limbi.

• probleme-nu eşec în relaţiile sociale. Exista persoane care evita contactul vizual sau sunt sensibile la medii zgomotoase, şi exista persoane care tin conferinţe.

• Interesul restrictionat şi repetitiv, care, cu o buna stimulare, poate fi eliminat pentru totdeauna.

La fel ca toţi oamenii, realizarea persoanelor cu tulburare din spectrul autismului(TSA) este nelimitată. Persoanele cu tulburare de spectru autist (ASD/TSA) au multe caracteristici, nevoi si dorinte cu persoanele de vârsta lor, fără autism. Sunt multe lucruri care diferentiaza oamenii cu TSA, dar sunt si multe lucruri în comun. Aşa cum noi toti avem punctele noastre forte şi punctele noastre slabe.
Fiecare este diferit, dar toţi avem aceleaşi drepturi.

Mituri de evitat:
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

• Lipsa de sentimente. Persoanele cu autism simt: plâng, râd, se bucură, sunt triste, furioase, geloase … poate fi uneori dificil de a-si canaliza emoţiile, dar stiu să arate că simt .
• Izolarea în lumea lor. Încercările de a comunica sunt foarte bune. Nici nu trăiesc într-o altă galaxie nici în faţa unui zid. Ei sunt parte a lumii, o societate în care există loc pentru diversitate.
• Lipsa de afectiune părinteasca cauzeaza autism. Cu mult timp în urmă s-a eradicat teoria “mamelor frigider”, care a provocat suferinta atât de mare. Se naste cu autism. Asadar, există o origine genetica.

• Persoanele cu autism au dizabilităţi intelectuale sau, prin contrast, sunt capabile de abilităţi prodigioase.
De fapt, retardul mental, nu este decat o comorbilitate, nu o condiţie de autism în sine. Unele persoane cu autism au, dizabilităţi intelectuale şi există, de asemenea, care nu le au, există unele care au abilitati uimitoare, şi altele nu. Dar avem nevoie de tot felul de minti, fără a discrimina pe nimeni.
• Segregarea inevitabilă. Trebuie să alungam credinţa falsă că persoanele cu autism pot trăi sau să crească numai în segregate, fara legătură cu restul populatiei, nu cu intenţia de a marginaliza, ci pentru a le proteja. Acest lucru nu trebuie să fie asa.În schimb, incluziunea socială este una dintre cheile de
îmbunătăţire a calităţii vieţii persoanelor cu TSA şi un factor esenţial pentru creşterea capacităţii lor de adaptare, de dezvoltare personală. Cu sprijin adecvat, persoanele cu TSA pot beneficia de posibilitatea de a participa în medii obişnuite, care îi încurajează să se bucure de o viaţă socială , integrata si normalizata şi contribuie la dezvoltarea personală.
• Copilăria permanentă. Prea des, mass-media vorbeste despre “copii cu autism”, si uita de “adulţii cu autism.” Este necesar ca societatea să cunoască şi să înţeleagă atât copiii cât şi adulţii afectaţi de autism.
• Ei sunt autisti. Mai bine să folosească expresia “persoană cu autism” in loc de pur şi simplu cuvântul “autist”. Acest lucru subliniază persoana, caracteristicile şi diferenţele sale, independente de autism. De asemenea, a defini o persoană printr-o
dizabilitate este o formă de discriminare.
• Definitia din dicţionare.Utilizarea de autism asociat cu conotatii negative, se refugiază uneori,în definiţia din dicţionare, în special DRAE. De peste un an am inceput o campanie cu răspunsuri pozitive, în sensul că ei vor schimba definiţia, dar le va lua ceva timp
(a se vedea: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link])

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

la sfarsitul reportajului este prezentat si cazul unei familii cu 6 copii, de varste diferite, toti cu diagnostic din spectru autist, dar diagnostice diferite: autism infantil tipic, asperger, autism inalt functional, tulburari pervazive de dezvoltare, autism insotit de retard sever ....

Semnele timpurii ale AUTISMULUI. Videoclipul prezinta 6 filmulete comparative cu copii de 1 an, unii cu o dezvoltare neurobiologica tipica, iar altii prezentand semne clare de autism, cu scopul de a evidentia semnele timpurii ale autismului.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]