Sa vorbim despre ..gradinita , scoala si integrare

O sa incep prin a posta un articol de ziar aparut pe un alt site despre autism , mie mi s-a parut interesant

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Invatamant special Finlanda

Contactul cu sistemul de Invatamant special din Finlanda a constituit pentru noi o alta experienta puternica, interesanta si care ne-a aratat, inca o data, ca profesorii sunt cei care fac diferenta.

Principiul egalitatii de sanse se aplica aici intru totul. Discutand despre acest lucru cu profesorii din scoala speciala Samppalinna am aflat ca dreptul la educatie al oricarui copil este intangibil si
trebuie respectat. Si punct. Adica nu este admisa absolut nicio scuza din partea autoritatilor: ca nu sunt bani, ca nu exista personal suficient etc etc! Si de fapt aceste scuze nici nu sunt emise niciodata in aceasta tara. Pur si simplu, autoritatile trebuie sa gaseasca acele resurse (bani, cadre didactice etc) pentru a asigura acest drept tuturor copiilor.

Scopul educatiei speciale este acela de a o integra, pe cat de mult posibil, in scolile de masa. Aici exista profesori de educatie remediala angajati permanent, care lucreaza cu elevii cu dificultati de invatare atat in cabinetul propriu, cat si in ora de curs, in timp ce profesorul/invatatorul lucreaza cu restul copiilor atat timp cat este necesar pentru ca acel elev sa recupereze decalajul de cunostinte.


Clasa de educatie speciala in scoala de masa variaza de la 4 la maximum 10 copii si este o solutie temporara pentru maximum doua semestre consecutiv. Este urmata programa de educatie generala, iar profesorii trebuie sa semneze un acord cu reprezentantii legali ai elevului. Educatorul special lucreaza de regula in echipa cu un asistent special, dar uneori pot fi mai multi asistenti.


Educatorii speciali sunt mai bine platiti decat profesorii din scoala de masa si studiaza cu pana la doi ani mai mult decat acestia. Pentru a putea tine permanent legatura cu parintii, au fiecare cate un telefon mobil platit de catre scoala.

In Turku exista sase scoli de educatie speciala. Scoala Vuorela, una dintre acestea, se constituie ca un centru de invatare si dezvoltare, oferind servicii pentru copiii si adolescentii cu dificultati de
invatare speciale si/sau intarziere majora in dezvoltare. In total cuprinde 5 unitati aflate in cladiri diferite: scoala primara Luolavuori si unitatile Martti, Hepokulta, Paaskyvuori si Piipari. In anul scolar 2008-2009 au fost 264 elevi si 38 grupuri de educatie de baza. Din anul 1994 au fost initiate clase pentru copiii si adolescentii cu autism, iar din anul 1999, pentru cei cu sindromul Asperger.

In cazul copiilor cu deficiente severe, fiecare are propriul educator special, care lucreaza cu elevul conform unui plan individualizat stabilit impreuna cu familia. Alaturi de educatorii speciali mai exista terapeuti ocupationali, logopezi si fizioterapeuti. Poze cu o scoala speciala din Finlanda se gasesc aici.


In anul 2008, in Finlanda, numarul copiilor cuprinsi in invatamantul special era de 47.300, respectiv 8,4% din numarul total al elevilor cuprinsi in invatamantul obligatoriu, iar daca includem si elevii din invatamantul normal care primesc ajutor suplimentar ajungem la o cifra de 126.300, sau 22,5% din numarul total al elevilor.

Invatamantul special in Romania


Daca Finlanda acorda o atentie deosebita elevilor cu nevoi speciale, nu acelasi lucru se poate spune si despre autoritatile de la noi, iar asta se poate deduce si din faptul ca Ministerul Educatiei nu a considerat invatamantul special suficient de important pentru a il introduce in „Raportul asupra starii sistemului national de invatamant” publicat anul trecut.


In anul scolar 2007/2008, numarul elevilor cuprinsi in acest sistem de invatamant a fost de 16.861 (1% din numarul total al elevilor din clasele I-VIII), cifra in scadere semnificativa fata de cei peste 35.000 de elevi existenti in urma cu 8-10 ani. Aceasta scadere a avut loc si pe fondul cuprinderii unora dintre copiii cu probleme in invamamantul de masa.


In acelasi timp, numarul scolilor speciale a scazut de la 170 in 1998 la doar 122 in 2007, numarul cadrelor didactice diminuandu-se in acelasi timp de la 8.248 la 6.151.

Spre comparatie, in Ungaria, numarul copiilor din invatamantul special era echivalent cu 1,4% din numarul total al elevilor, iar in Germania procentul este de aproximativ 5%. In general, in tarile din vest procentele sunt mai mari pentru ca o parte dintre elevii cuprinsi in invatamantul de masa primesc o atentie speciala din partea profesorilor, concept care la noi nu prea exista.


Pe de alta parte, una dintre masurile bune implementate de Minister este si conceptul de profesor itinerant. Modelul comun bazat pe un profesor itinerant, specialist in activitatea cu handicapatii mintal, care deserveste toti copiii handicapati mintal dintr-o anumita zona geografica, isi propune sprijinirea copilului si a familiei de indata ce acesta a fost depistat de serviciile medicale ca fiind deficient mintal.


Profesorul itinerant lucreaza mai intai cu parintii, sfatuindu-i cu privire la nevoile timpurii ale copilului si, pe masura ce copilul creste, va ajuta parintii sa alcatuiasca un program de invatare
timpurie. Profesorul evalueaza capacitatea copilului si, cand estea cazul, va produce un program de stimularea simturilor lui. De asemenea, profesorul itinerant va facilita alegerea scolii adecvate, va oferi sfaturile necesare celorlalti profesori.


Acest model are avantajul de a nu necesita cheltuieli mari in vederea construirii de noi cladiri, copiii deficienti mintal pot urma scolile locale si pot sta cu familiile si comunitatile lor, se amesteca cu copiii normali.


Din punctul de vedere al finantarii insa, invatamantul special se confrunta cu lipsuri similare invatamantului de masa - sistemul este subfinantat, iar profesorii sunt prost platiti, ceea ce face ca sistemul neatractiv pentru cei care doresc sa profeseze in domeniu.


Nota: acesta este cel de-al patrulea articol din seria dedicata vizetei profesorilor romani in Finlanda, primul articol este disponibil aici, al doilea aici, iar al treilea aici.


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Integrarea copiilor cu autism in gradinite si scoli normale – sfaturi practice de interventie ca “shadow”- 17 aprilie 2011


Tematică:
Avantajele și dezavantajele integrării copiilor cu CES în grădinițele și școlile normale.
1. Definirea termenilor “shadow”, “shadowing”;
2. Abilităţi/cunoştinţe necesare “umbrei” la începutul lucrului într-o grădiniţă/şcoală;
3. Definirea atribuţiilor educatoarei/umbrei/terapeutului ABA care lucrează individual cu copilul (comparaţie);
4. Abilităţi/achiziţii minime necesare copilului cu autism când este integrat în grădiniţă;
5. Obiective generale de atins în şcoli
6. Relaţia între dezvoltarea cognitivă, teoria minţii şi integrarea socială;
7. Modalităţi de prompt la grădinţă/Dependenţa de prompt/Reducerea prompului;
8. Strategii de promovare a independenţei şi de reducere a stigmatizării;
9. Diferenţe în stabilirea obiectivelor integrării copiilor autişti înalt funcţionali sau cu Sindrom Asperger şi a celor cu autism infantil sau cu retard asociat sau cu ADHD;
10. Comportamentele neadecvate şi modalităţi de abordare/Exprimarea furiei şi a dezacordului într-o manieră adecvată;
11. Sistemul de recompensă şi aplicarea lui la grădiniţă;
12. Stabilirea scopurilor şi evaluarea atingerii acestora;
13. Generalizarea la grădiniţă;
14. Înregistrarea datelor
15. Adaptarea programelor de terapie individuală pentru a creşte performanţa la grădiniţă;
16. Colaborarea eficientă cu educatoarea;
17. Greşeli frecvente în “shadowing”;
18. Excepţii de la “reguli” sau “Cum ne adaptăm învăţământului românesc?”;
19. Modalităţi de predare a abilităţilor sociale (social stories, cartoane cu reguli, joc de rol, exersarea comportamentelor adecvate, modelare prin înregistrări video).
Organizator: Cabinet Individual de Psihologie Mihaela Luca
Data susţinerii workshopului: 17 aprilie 2011, orele 10:00-15:00
Înscrieri : [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link], 0727 941 283
Locuri: 10
Taxa de participare: 100 ron (pentru educatoare și învătătoare taxa este de 60 ron)
Locaţia: Bucureşti, B-ul Unirii 76, bl. J3, Sc. A, et.2, ap.7Acest workshop NU este acrediatat de Colegiul Psihologilor din România, nu se primesc credite.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

cei ce incearca o integrare a copilului cu CES in invatamant de masa, ar putea sa aduca in favoarea lor si acest paragraf de lege, in fata cadrelor didactice unde se incearca integrarea


ORDIN Nr.5574 din 7 octombrie 2011
pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educational pentru copiii,elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale integrati in invatamantul de masa

Capitolul IV
Facilitati acordate unitatilor de invatamant integratoare
Art. 21. - In grupele/clasele in care sunt integrati copii/elevi cu CES care beneficiaza de servicii educationale de sprijin efectivele se diminueaza cu 2 copii/elevi pentru fiecare copil/elev integrat.
Art. 22. - Cadrele didactice din unitatile de invatamant integratoare beneficiaza de cursuri de formare in domeniul educatiei incluzive, organizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 23. - (1) Cadrelor didactice care lucreaza cu copii/elevi cu CES integrati in unitati de invatamant de masa li se vor acorda in fisele de evaluare cel putin 5 puncte pentru fiecare copil/elev integrat, dar nu mai mult de 10 puncte. De punctajul acordat beneficiaza si profesorul itinerant si de sprijin.
(2) Se recomanda inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti ca, la intocmirea grilei cu punctajele prevazute pentru obtinerea gradatiei de merit si a distinctiilor, sa stabileasca pentru cadrele didactice din invatamantul de masa care integreaza copii/elevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obtinerea unor performante in pregatirea elevilor distinsi la concursurile si olimpiadele scolare.