TERAPIA DE INTEGRARE SENZORIALA

TERAPIA DE INTEGRARE SENZORIALA

Este introdusa in 1972 de Ayres:
Dupa Ayres, integrarea senzoriala este “procesul neurologic care coordoneaza senzatiile organismului cu cele ale mediului astfel incat organismul poate functiona in cadrul mediului.”
Integrarea senzoriala presupune un echilibru intre sistemul nervos central si cel periferic.
Problemele de integrare senzoriala genereaza tulburari de invatare, dezvoltare si comportament.
Disfunctionalitati ale integrarii senzoriale conduc la dezorganizarea sitemelor : 1) vestibular (trimite catre creier informatii senzoriale despre miscarea organismului in spatiu) – disfunctionalitatea sistemului vestibular se manifesta prin postura deficitara si dispraxie.

2) proprioceptiv ( trimite catre creier informatii senzoriale de la muschi si articulatii) – disfunctionalitatea sistemului proprioceptiv se manifesta prin miscari stereotipice ale organismului.

3) tactil ( simtul tactil) – disfunctionalitatea sistemului tactil se manifesta prin hiper si hipo-sensibilitate la stimuli.

Scopul Terapiei prin Integrare Senzoriala :
- restabilirea proceselor neurologice prin intarirea celor 3 sisteme
Activitati ale sistemului vetsibular: leganatul, rotitul, saritul (ex. pe plasa elastica)
Activitati ale sistemelor proprioceptiv si tactil: “presiune profunda”, periatul, jucariile senzoriale
Diete senzoriale: crearea unei activitati individualizate menite sa satisfaca nevoi senzoriale (intuite), ex.: veste de greutate, body-uri.

Beneficii ale Terapiei prin Integrare Senzoriala:
- putere sporita de concentrare asupra materialelor relevante in mediile educational, terapeutic si social
- reducerea procentului unor tulburari comportamentale precum autovatamarea
- imbunatatiri generale ale functionarii sistemului nevos, traduse prin imbunatatiri ale unor activitati cognitive superioare precum vorbirea si cititul.

Ayrea (1979) a confirmat ca, in ciuda scepticismului consumatorilor. Terapia de Integrare Senzoriala ar trebui sa aiba intaietate in fata altor terapii.
“Poate fi dificil pentru un parinte sa creada ca mersul pe o platforma cu rotile l-ar putea ajuta pe copil in vorbire, la citit sau in coportament.
La prima vedere, s-ar parea ca are nevoie de terapie prin vorbire, de lectii de citire sau de mai multa disciplina.
Insa creierul este atat de complex, incat operatiile realizate nu sunt niciodata vizibile la suprafata. Daca vorbirea, cititul si comportamentul sunt deficitare pe fondul unei disfunctionalitati a creierului, atunci e normal sa se creeze o baza pe care creierul sa fuctioneze mai bine.
Daca terapia si-a indeplinit fuctiile, ira copilul inca intampina dificultati, poate fi nevoie de asistenta speciala.”

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Integrarea senzorialã Laurel A. Hoekman (profesor de educatie specialã, pãrinte a doi copii cu autism si sindromul Asperger) Traducere Gabriela Crisan

Corpul uman este creat sã functioneze ca un mecanism bine lubrifiat, care primeste informatii senzoriale pe care le organizeazã si le proceseazã în vederea folosirii cât mai adecvate, eficiente a acestora. Functiile senzoriale includ auzul, vãzul, simtul tactil, mirosul si totodatã procesul de miscare si de echilibru. Când toate aceste sisteme functioneazã bine si creierul este capabil sã interpreteze corect informatiile trimise de simturi, vorbim despre procesul de integrare senzorialã; toate aceste simturi conlucreazã! Existenta unor imperfectiuni în functionarea normalã a acestor simturi o numim disfunctie de integrare senzorialã. Desi existã multiple forme de manifestare ale disfunctiei senzoriale (sau dificultãti de procesare senzorialã), se evidentiazã douã probleme care stau la baza acesteia. Prima se manifestã când o persoanã primeste prea multã stimulare senzorialã, ca urmare creierul fiind supraîncãrcat. A doua se manifestã când o persoanã nu primeste suficientã stimulare senzorialã, rezultând o „foame” de informatie senzorialã din partea persoanei afectate. Urmãtoarea sectiune a textului abordeazã felul în care fiecare dintre aceste simturi afecteazã comportamentul, precum si potentialele problemele care apar atunci când existã o disfunctie senzorialã.

AUZUL
Noi folosim urechile pentru a auzi voci, muzicã, alarme si sirene si, de asemenea, tot zgomotul înconjurãtor generat de echipamentul electronic, de naturã, etc. Când creierul uman este în stare sã receptioneze si sã organizeze adecvat informatia primitã prin intermediul urechilor, suntem capabili sã sesizam pericolul, sã întelegem instructiuni si sã simtim plãcere ascultând muzicã sau sunetele din naturã. O persoanã ale cãrei simturi sunt bine integrate poate sta în mijlocul unei petreceri zgomotoase cu muzicã, zgomot de pahare si tacâmuri, câini lãtrând si în acelasi timp poate sã poarte o conversatie cu persoanele de alãturi. Creierul acestei persoane pur si simplu filtreazã informatiile nefolositoare, concentrându-si atentia pe cuvintele spuse de cealaltã persoanã. În schimb, o persoanã cu disfunctie senzorialã aude toate zgomotele enumerate mai sus la aceeasi tonalitate, fiind bombardatã de toate sunetele în acelasi timp. Aceastã persoanã nu va putea purta o conversatie cu persoana de alãturi. Imaginati-vã un astfel de copil în clasã, înconjurat de creioane scrârtâind pe hârtie, de copii care vorbesc, de muzica ce cântã, de târsâitul picioarelor si al scaunelor pe pardosealã. Acest copil nu va putea rezolva exercitiile la matematicã sau la alte materii, datoritã suprastimulãrii creierului sãu. Ca urmare, acest copil va avea o comportare recalcitrantã datoritã frustrãrii si inabilitãtii de a filtra informatiile senzoriale nenecesare primite. Profesorul va observa o comportare neadecvatã a copilului, privirea în gol sau miscarea de fluturare a mâinilor. Acest copil poate deveni foarte speriat la alarma de incendiu, percepând sunetul ca dureros. Un alt copil poate avea probleme când încãperea este foarte linistitã deoarece nu primeste suficientã stimulare auditivã. Acest copil poate sã înceapã sã batã cu creionul pe bancã, sã zgâltâie banca sau sã producã orice fel de zgomot. Fiecare copil are propriile lui nevoi, iar profesorul trebuie sã fie sensibil la nevoile copiilor cu disfunctie de integrare senzorialã, alocând timp pentru a stabili dacã copilul are nevoie de un spatiu separat de studiu în liniste, de un set de cãsti pentru a bloca zgomotele sau chiar un set de cãsti la care sã asculte muzicã relaxantã.

VAZUL
Ochii nostri ne furnizeaza informatii despre culori, luminã, miscare, locuri, expresii faciale sau pozitii corporale. Când sunt receptionate si analizate de creier în mod corespunzãtor, aceste informatii ne ajutã sã ne orientãm în spatiu, sã citim, sã interpretãm limbajul corporal si expresiile faciale, sã anticipãm miscarea si sã sesizãm pericolul. Un copil care este sub-reactiv la stimulare vizualã îsi va misca degetele în fata ochilor sau va apropia cartea foarte mult de ochi. Pe de altã parte, un copil care este supra-senzitiv sau supra-reactiv la stimulare vizualã va deveni speriat în locuri aglomerate sau poate deveni retras ori hiperactiv într-o încãpere cu lumini strãlucitoare si cu multã culoare si miscare. Persoanele cu disfunctie senzorialã nu rãspund corespunzãtor la expresii faciale datoritã inabilitãtii lor de a interpreta informatiile vizuale. O încãpere largã care este foarte stimulantã, cu afise colorate, teancuri de cãrti, lumini intense si ferestre, siruri de bãnci si multi copii poate deveni foarte deranjantã pentru o persoanã cu disfunctie senzorialã, astfel încât ar putea fi necesar sã se facã unele aranjamente speciale pentru acea persoanã.

MIROSUL
Noi suntem înconjurati întotdeauna de diferite mirosuri, de parfum, de flori, mirosul delicios de floricele de porumb, pâine sau prãjituri. Alte mirosuri pe care le întâlnim în mediul inconjurator includ detergenti, mirosul de iarbã proaspãt tãiatã, mirosul gazelor de esapament si fum. Simtul mirosului ne poate produce plãcere, mãri capacitatea de a savura mâncarea, dar, în acelasi timp, ne poate feri de pericol. Ca si cu celelalte simturi, mirosul poate crea frustrare pentru persoana care nu are abilitatea sã analizeze corect, sã interpreteze si sã rãspundã în concordantã cu informatia pe care o primeste. Unii oameni sunt suprasenzitivi la mirosuri astfel încât chiar si o adiere de parfum sau chimicale sã îi deranjeze mult. Alti oameni sunt subsenzitivi la miros si îsi pot duce obiectele foarte aproape de nas ca sã le poatã simti mirosul. Chiar dacã sunt subsenzitivi sau suprasenzitivi la mirosuri, elevii care au un miros ascutit s-ar putea sã nu se poatã concentra la exercitiile care trebuiesc efectuate în clasã.

GUSTUL
De obicei gustul produce plãcere. Noi toti avem tendinta sã consumãm produse care au gust plãcut. Dar totodatã gustul poate da un semnal cã ceva nu este în regulã; de exemplu, laptele stricat are un gust neplãcut. O persoanã cu deficientã de integrare senzorialã poate fi foarte selectivã la ceea ce mãnâncã, evitând unele (sau multe) gusturi si texturi sau nu poate diferentia între gusturi si poate mânca orice! Gustul poate crea mai multe probleme pentru pãrintii care au copii cu disfunctie senzorialã, decât pentru profesorii sau colegii elevului

SIMTUL TACTIL
Avem doi ochi, douã urechi si un nas, dar corpul uman este acoperit cu receptori tactili senzitivi. Cu ajutorul lor putem interpreta senzatia de cald si rece, moale si tare, delicat si abraziv sau plãcere si durere. Când creierul unei persoane primeste si analizeazã informatia primitã cu ajutorul simtului tactil în mod corespunzãtor, aceasta îsi va retrage mâna de pe o sobã fierbinte, îsi va pune mãnusi când este ger si va zâmbi când va fi mângâiat de cineva drag. Dar o persoanã care are disfunctie de integrare senzorialã va reactiona violent la o suprafatã caldã sau la un simplu bãtut pe umeri. Aceastã persoanã va uita sã poarte mãnusi într-o zi extrem de friguroasã sau va purta întotdeauna mânecã lungã chiar si pe caniculã, pentru cã nu îi place sã-si simtã pielea expusã. Dacã copilul este subreactiv la atingere, poate primi o loviturã serioasã si sã reactioneze ca si cum ar fi doar o zgârieturã. Poate urî sã aibã mâinile murdare si sã atingã obiecte neobisnuite sau poate avea o nevoie intensã de a atinge totul în jurul sãu. Un copil cu disfunctie de integrare senzorialã poate reprezenta o provocare unicã pentru profesorul de biologie la lectia de disectie a broastelor. Acest copil fie se va împotrivi sã fie implicat într-o astfel de activitate murdarã, fie va lua broasca si se va juca cu organele ei interne. Probleme similare se pot întâmpla la ora de picturã sau în sala de mese. Acest copil va avea dificultãti sã stea la rând deoarece va încerca sã atingã pe toata lumea sau se va plânge cã toatã lumea îl atinge. Uneori va putea interpreta o atingere usoarã a unui alt coleg ca o loviturã si va putea lovi un alt copil. Pãrintii pot avea dificultãti în alegerea îmbrãcãmintei pentru acest copil pentru cã el va refuza sã poarte diferite textile sau anumite articole de îmbrãcãminte, fiind deranjat chiar si de etichetele din interiorul hainelor. Unui copil care se aflã permanent în stare de defensivã tactilã sau care, dimpotrivã, simte nevoia de a atinge obiectele, îi va fi de folos dacã va purta în buzunar un obiect stimulant. Poate fi o minge micã cu o anumitã texturã, un breloc sau chiar o jucãrie care vibreazã. Când copilul are nevoie sã se concentreze sau simte nevoia de a atinge ceva, poate duce mâna în buzunar si sã atingã acest obiect. Multi copii cu disfunctie de integrare senzorialã îsi rãsucesc pãrul pe degete, îsi freacã degetele unele de altele sau îsi rod unghiile

SISTEMUL VESTIBULAR
Cu toate cã majoritatea oamenilor sunt familiari cu simturile de mai sus enumerate, mai sunt încã douã sisteme care joacã un rol major în abilitatea creierului sã primeascã informatii si sã rãspundã la ele. Primul sistem este cel vestibular care coordoneazã miscarea si balansul. O persoanã cu disfunctie de integrare senzorialã poate fi hiperreactivã sau subreactivã la senzatia de miscare. Rãspunsul mai accentuat la senzatia de miscare poate provoca în unele persoane senzatia de vomã ca, de exemplu, în timpul transportului cu automobilul sau în parcul de distractii. Acestei persoane îi va fi teamã de înãltimi sau sã stea cu capul în jos, ceea ce se mai numeste insecuritate gravitationalã. Aceastã persoanã se va încorda, tinându-si capul întepenit pentru a evita miscarea excesivã. (Probleme la nivelul sistemului vestibular ar putea fi cauza unor miscãri ciudate pe care le-au cãpãtat cei doi bãieti ai mei; nu le place sã-si tinã capul în jos, asa cã se miscã în asa fel încât sã le permitã sã-si tinã capul drept.). Un copil cu astfel de dificultãti se va agita pe terenul de joacã sau la orele de educatie fizicã, unde este necesar sã se balanseze, sã se învârteascã, sã atârne cu capul în jos sau sã alerge. Dacã copilul este hipo-reactiv la miscare, atunci se va misca continuu sau se va învârti, atârna, legãna, îsi va flutura mâinile sau si le va frãmânta. Multi copii cu deficientã senzorialã pot pãrea cã suferã de Tulburarea de deficit de atentie cu hiperactivitate pur si simplu pentru cã rareori se oprescdin miscare. Acesti copii de obicei nu au un balans prea bun, e dificil pentru ei sã circule printre obiecte, se lovesc de pereti sau se împiedicã de scaune. Le place sã atârne cu capul în jos si par a
se învârti fãrã sã ameteascã. În timp ce un copil cu senzitivitate la miscare este frustrat afarã, un copil hiperactiv va avea mai multe probleme în interior, în mod special în timpul când ar trebui sã fie linistit, atent si concentrat.

SISTEMUL PROPRIOCEPTIV
Ultimul simt care este abordat în acest articol este pozitia corpului, cunoscut sub numele de sistemul proprioceptiv. Acest sistem se mai numeste „constientizarea corpului în spatiu”/ „awarness of body in space”. Când acest simt functioneazã adecvat, ne ajutã sã stãm pe scaun fãrã sã cãdem, sã urcãm si sã coborâm scãrile fãrã sã ne privim picioarele, sã închidem o usã fãrã efort, sã mergem pe trotuar fãrã a intra în coliziune cu altcineva. Dacã acest sistem nu functioneazã corespunzãtor pot apãrea probleme. O pesoanã care nu realizeazã cât de mult întinde mâna va lovi pe cineva când vrea sã ajungã la un obiect. Aceastã persoanã poate cãlca pe altii pe picioare în timp ce merge, fãrã a realiza cã un alt picior este în fatã. Poate trânti usile ca sã le închidã sau apropia usa foarte usor fãrã a o închide. Aceasta persoanã va apãrea neîndemânaticã, va avea dificultãti la locul de joacã când trebuie sã pãseascã peste vreun obstacol sau va urca scãrile cu dificultate, trebuind, probabil, sã se uite la picioare ca sã vadã unde le pune. Problemele cu sistemul proprioceptiv pot fi principalul factor în aparitia dificultãtilor când este vorba de planificare motorie, adicã în abilitatea unei persoane de a-si folosi corpul. De exemplu, când o persoanã intrã într-o încãpere cu grinda joasã, se apleacã ca sã nu se dea cu capul de tocul usii. O persoanã cu dificultãti motorii se va apleca prea mult sau insuficient. Aceasta persoanã nu stie sã se catere pe bare în parc sau nu va putea sã se dea jos de pe ele. Activitãti zilnice de rutinã ca îmbrãcatul, legatul sireturilor, mâncatul cu ajutorul tacâmurilor si scrisul vor crea dificultãti persoanelor cu dificultãti de planificare motorie. Vã rog sã retineti cã nu toate preferintele individuale sau problemele de comportare sunt cauzate de disfunctia senzorialã de integrare. Unii oameni preferã sã lucreze cu radioul deschis. Unii oameni preferã sã lucreze în medii mai murdare mai mult ca altii. În general, la o persoanã cu disfunctie senzorialã, acest lucru se va manifesta în diverse arii. Cu toate acestea, daca vã recunoasteti copilul în mai multe dintre situatiile descrise anterior, vã rog sã nu disperati. Sunt multe actiuni care se pot întreprinde pentru a ajuta creierul unei persoane sã primeascã informatii în mod corect si sã rãspundã la stimulii senzoriali. În primul rând, puteti aranja în jurul copilului un spatiu plin de informatie stimulatoare: culori, lumini si umbre, sunete, muzicã, lucruri pe care se poate cãtãra, texturi diferite si diverse oportunitãti de miscare si explorare, în asa fel ca toate simturile sã fie expuse la un stimul. Aceastã expunere variatã la diferite surse de stimuli care sunt îndreptate spre diferite simturi se mai numeste dietã senzorialã. Este foarte important sã determinati ce îl intereseazã pe copil, ceea ce îl calmeazã si ceea ce îl sperie. Lãsati copilul sã aleagã activitãtile care prezintã interes pentru el si de care are nevoie. Diferitele experiente care sunt create, împreunã cu sprijinul si încurajarea dumneavoastrã, vor constitui o fundament bun care îl vor ajuta pe copilul dumneavoastrã cu probleme senzoriale. În al doilea rând, având în vedere cã acest copil poate întâlni lucruri deranjante si obositoare, ajutati-l sã se adapteze la acestea sau sã le evite de câte ori este necesar. Dacã copilul dumneavoastrã nu preferã sã fie mângâiat usor (multor persoane cu disfunctie de integrare senzorialã nu le place), încercati sa executati presiune mai fermã si mai puternicã, ce va avea un efect calmant. Dacã copilul nu poate studia într-o încãpere zgomotoasã ajutati-l sã gãseascã un loc linistit unde îsi poate efectua temele si unde se poate pregãti pentru teste. Retineti cã copilul dumneavoastrã poate sã nu fie capabil de a procesa simultan mai multe informatii senzoriale. De exemplu, e posibil sã nu poatã vorbi în timp ce merge pe bârnã. Sã nu poatã privi în ochi pe cineva când primeste instructiuni verbale. Cu toate cã dumneavoastrã vã puteti încuraja copilul sã priveascã în ochi o persoanã atunci când o salutã, când o întreabã ceva sau la începutul si sfârsitul interactiunii cu o persoanã, el sã nu vã poatã privi direct atunci când îi dati instructiuni sau îl disciplinati. De aceea, la sfârsit, va trebui sã îl puneti pe copil sã repete ceea ce i-ati spus ca sa va dati seama ca a inteles.

O sa continui pe aceasta tema cu EVALUARE SENZORIALA1 postata de Zenobia pe [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Pentru ca am citit in ultimul timp cateva lucrari
din domeniul integrarii senzoriale, postez aici prima parte a unei
evaluari senzoriale a copilului. Atentie, o disfunctie senzoriala se
poate manifesta in feluri total opuse (dupa cum veti vedea mai jos):
unii copii sunt defensivi, adica nu suporta stimulii senzoriali si se
apara de ei cum pot, altii sunt exact pe dos, cauta cu disperare stimuli
senzoriali pana cand sistemul lor nervos atinge un prag de confort.
Ambele comportamente sunt deficitare senzorial si exista activitati
specifice pentru fiecare, dar asta mai tarziu...



Deocamdata, iata o lista pentru probleme generale de autoingrijire,
privite din perspectiva fiecarui sistem senzorial (cateva explicatii:
sistemul vestibular inregistreaza schimbarile de pozitie ale corpului in
raport cu atractia gravitationala, iar sistemul proprioceptiv se refera
la perceptia propriului corp)



AUTOINGRIJIRE



Sistemul tactil

• Accepta greu sa fie atins cu prospopul pe corp sau pe fata

• Freaca locul unde a fost atins

• Are nevoie de ritualuri zilnice rigide

• Nu ii place sa stropeasca cu apa in cada

• Nu ii place spalatul pe dinti

• Se plange ca il doare cand foloseste periuta de dinti sau pieptanul

• Reactioneaza agresiv cand e atins

• Nu ii place sa fie pieptanat si nu suporta nimic pe cap

• Nu suporta atingerea scutecului sau a hartiei igienice

• Vrea sa stea tot timpul imbracat sau dimpotriva prefera sa stea dezbracat

• Suporta greu schimbarile de temperatura



Sistemul proprioceptiv

• Scapa mereu din mana obiectele (pasta de dinti, peria de par etc)

• Exercita prea multa sau prea putina presiune asupra obiectelor (e.g.
apasa prea tare pe tubul cu pasta de dinti si iese mult mai multa pasta
decat are nevoie, sau nu poate sa scoata capacul de la tub)

• Ii place la nebunie sa faca dus, sa se stearga cu un prosop aspru sau sa apese tare cu peria cand se piaptana

• Nu isi poate schimba pozitia corpului pentru a indeplini anumite
activitati (e.g. sa dea capul pe spate cand face baie ca sa fie clatit
de sampon)





Sistemul vestibular

• Refuza schimbari de pozitie ale capului sau ale corpului (e.g. cand se piaptana sau cand isi da cu sampon pe cap)

• Prefera sa-si tina capul drept

• Devine dezorientat dupa ce isi schimba pozitia capului

• Nu are un echilibru bun cand trebuie sa intre sau sa iasa din cad, cand isi spala partea inferioara a corpului

• Ii e greu sa se aplece peste chiuveta, ii e teama sa stea pe vasul de toaleta- mai ales daca picioarele nu ating pamantul



Sistemul vizual

• Ii e greu sa caute cu privirea obiectul dorit in mediul inconjurator

• Ii e greu sa-si ghideze miscarile cand foloseste o oglinda

• E fascinat de baloane de sapun, de apa care picura

• Suporta greu reflexia luminii in apa sau pe chiuveta



Sistemul auditiv

• E deranjat de zgomote puternice (e.g. cand se trage apa la toaleta, zgomotul apei care curge, zgomotul uscatorului de par)

• Ii plac zgomotele puternice si le repeta de nenumarate ori (e.g trage apa la toaleta)

• Murmura o melodie sau canta cu voce tare pentru a acoperi alti stimuli auditivi

• Atentia ii e usor distrasa de zgomote

• Isi acopera urechile cu mainile pentru a minimaliza sunetele puternice, cu ecou din baie

• Toate activitatile de autoingrijire din baie le face in alta camera, pentru ca nu suporta ecoul din baie



Sitemul olfactiv/gustativ

• Suporta greu parfumurile

• Accepta cu greu pasta de dinti

• E innebunit dupa gusturi puternice; mananca pasta de dinti, sapun, sampon

• Pare sa nu simta nici cele mai puternice mirosuri

• Se tine de nas sau se ineaca (ii vine sa vomite) in timpul activitatilor de autoingrijire zilnice

IMBRACATUL



Sistemul tactil

• Nu ii plac hainele rigide (e.g. blugi) sau piesele de legatura (e.g. elasticul de la mijloc, mansetele etc)

• Ii plac/displac foarte mult hainele stranse pe corp/ sa stea dezbracat/ pantofii si sosetele

• Nu ii place imbracatul; se impotriveste la schimbarea hainelor

• Suporta greu schimbarile de anotimpuri sau schimbarile de vreme

• Are o gama foarte restransa de haine pe care le accepta

• Nu ii plac articolele de lenjerie; de obicei le poarta pe dos

• Trage de caciula, manusi

• Trage mereu de haine sau le freaca

• Uraste hainele noi

• Vrea sa aiba toate etichetele taiate

• Alege cu greutate hainele; imbracatul este adesea o activitate stresanta



Sistemul proprioceptiv

• Scapa mereu din mana obiectele de imbracaminte (e.g. cureaua, pantalonii cand ii trage in sus); oboseste usor cand se imbraca

• Are dificultati cand trebuie sa-si pozitioneze corpul corect fata de haine (e.g. piciorul in piciorul pantalonului)

• Probleme cu detaliile imbracatului (e.g. se asigura ca fermoarul e tras pana sus, camasa e incheiata la ultimul nasture)

• Pare sa nu observe cand hainele sunt rasucite pe corp



Sistemul vestibular

• Isi tine cu greu echilibrul in timp ce se imbraca, mai ales cand se
apleaca pentru a introduce picioarele in pantaloni sau sosete

• Se dezorienteaza cand isi misca capul (e.g. ca sa se uite in jos cand isi pune pantofii)

• Isi pastreaza cu greu atentia, deoarece nevoia de mentinere a echilibrului ii consuma multa energie

• Tinde sa se grabeasca la imbracat ca sa nu-si piarda echilibrul

• Are nevoie de multa miscare in timpul imbracatului

• Oboseste usor



Sistemul vizual

• Ii e greu sa-si gaseasca hainele in sifonier sau in sertar

• Ii e greu sa-si potriveasca sosetele si pantofi

• Atentia i e distrasa de hainele cu modele; poate prefera culori uni

• Ii e greu sa gaseasca nasturii sau fermoarul

• Ii e greu sa potriveasca nasturele in gaura

• Ii e greu sa-si foloseasca vederea pentru a-si ghida miscarile

• Isi mentine greu echilibrul



Sistemul auditiv

• Suporta greu hainele care fac zgomot cand se misca

• Atentia ii e usor distrasa de zgomot in timp ce se imbraca

• Ii e greu sa asculte instructiuni verbale in timp ce se imbraca



Sistemul olfactiv/gustativ

• Nu poarta haine noi din cauza mirosului specific

• Prefera hainele spalate si uscate cu detergent/balsam fara parfum

• Nu ii plac hainele nou calcate din cauza mirosului care poate fi produs de caldura fierului de calcat

• Suporta greu hainele cu imprimeuri din cauza mirosului

MANCATUL



Sistemul tactil

• Prefera alimente cu aceeasi textura si temperatura

• Nu ii plac texturile “surpriza” in mancare (e.g. taieteii din supa)

• Ii vine sa vomite de cate ori textura alimentelor se schimba

• Mananca o gama restransa de alimente din cauza problemelor senzoriale

• Nu suporta in gura lingura sau furculita; prefera sa manance cu mainile

• Bea frecvent apa in timpul mesei ca sa indeparteze mancarea din gura

• Nu simte cand e murdar pe fata, sau dimpotriva este excesiv de curat

• Nu foloseste decat varful degetelor cand mananca; nu suporta sa fie atins pe palma

• Face mofturi la mancare

• Are o sensibilitate scazuta la durere si temperatura in gura, sau senzatii reduse care il pot face sa se inece cu mancarea





Sistemul proprioceptiv

• Prefera alimentele crocante sau care trebuie indelung mestecate pentru
a creste informatia senzoriala primita de gura (e.g. fructe, chipsuri)

• Nu mesteca corect mancarea (se poate ineca)

• Oboseste usor, mai ales in timpul meselor care presupun mestecat

• Nu foloseste suficienta forta pentru a musca dintr-un mar sau dintr-o bucata de carne

• Isi sprijina corpul, isi pune mana sub barbie sau isi sprijina capul
pe brat sau corpul de masa ca sa se stabilizeze cand mananca





Sistemul vestibular

• Nu are un echilibru bun cand sta pe scaun

• Isi mentine greu atentia la ce face cand isi schiumba pozitia capului pentru a apuca furculita/lingura

• Are nevoie de miscare; se ridica in picioare si se aseaza la loc de multe ori in timpul mesei

• Se misca mereu pe scaun

• Oboseste usor





Sistemul vizual

• Ii e greu sa-si ghideze miscarile corpului cu ochii

• Ii e greu sa gaseasca mancarea sau tacamurile pe o fata de masa cu modele

• E deranjat de modelele de pe masa sau de pe farfurie

• Atentia ii e distrasa de informatii vizuale noi

• Isi tine capul aproape de mancare ca sa blocheze informatiile vizuale suplimentare





Sistemul auditiv

• Atentia ii e distrasa de mancare, tacamuri, de oamenii care vorbesc in jur

• Nu ii place zgomotul facut de propriul mestecat

• Nu poate sa manance cand altcineva mananca sau vorbeste

• Pare sa nu auda, chiar cand e strigat pe nume





Sistemul olfactiv/gustativ

• Ii vine frecvent sa vomite; nu suporta gusturile/mirosurile puternice

• Accepta o gama restransa de alimente

• Mesteca si mananca obiecte necomestibile

• Nu ii place sa manance

• Il deranjeaza mirosul mancarii cand se gateste

• Are o preferinta marcata pentru anumite alimente; vrea sa le manance la fiecare masa

• Pare sa nu aiba miros; nu e motivat sa manance pentru ca nu simte gustul

Si vor urma ,,strategii senzoriale,, pentru Evaluarea senzoriala 1 , de mai sus.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] multumim!

exact mii de mulumiri eu cand citesc incerc sa elimin din ele caci edi nu lemai are pe toate De ex citind cartea

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

pe linkul de mai sus si pe linkurile ce apar apoi in lateral dreapta este prezentat programul de periat..cu rol de a raspunde nevoii de presiune a copilului si care ii reduce autostimularile tactile si in general il relaxeaza
e important sa fie facut la 2 ore, miscarile se vad in film, periajul se face cu miscari de presiune...observatia mea personala este ca fata de ceea ce am vazut in film, noi am fost invatati sa facem miscarile cu peria intr-un singur sens, de sus in jos, dar cuprinzand intregul brat sau picior cum arata in film

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
cand e vara si cald..alternativ apa calda si apa rece..se apasa cu presiune prosopul ud pe picior

pt sali de sport...mesaj cu dedicatie [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] poate si la oradea, daca tot avem suruburile in plafon montate...mai primim de la oameni darnici inca 2 hamace....avem unul super...dar acestea sunt pt altfel de miscari, caci multe trebuie ca sa le satisfacem nevoile pe senzorial sa fie linistiti in rest....oricum saltele avem deja pt protectie in caz de aterizare fortata [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
cu varianta:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


iar aici perete din acela pt catarat..pt micii alpinisti
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

pe asta gabi il punem direct pe peretele exterior al asociatiei (acolo la parcare), ca alt loc nu mai este pentru el

mamicile care ati fost la evaluarea senzoriala (gabi, angela, iulia ...) in mod sigur cautati si voi ca mine perie pt masajul senzorial..eu stiam de masaj si-l aplic deja, am o singura perie asemanatoare cu ne-a aratat la evaluare..dar inca sunt in cautare macar de 2 buc de perie din acelea chirurgicale cum ne-a aratat..in caz ca voi gasiti o sursa, rog nu ma uitati si pe mine cu 2 bucati (achit contravaloare, numai sa gasim, eu nu am reusit pana acum)

cami , eu ajung pe luni doar la evaluarea senzoriala
se pare ca voi deja ati fost
cum a fost?
inca nu stiu despre ce perie vorbesti
nu stiu ce sa caut inca
sau sa pun pe mama mea sa caute si in ungaria ca vine prin data de 8 iulie in tara
normal ca cumparam o duzina pt toti

a fost ok evaluarea

ca persoana este f placuta si se comunica usor cu dansa


ca idei nu au fost multe noi, intr-un fel sau altul noi le aplicam deja

nou a fost o evaluare fizica, clinica a copiilor...urmata de sfaturi si exercitii concrete pentru a corecta problemele constatate

a pus accent pe structurare mediu, activitati..inclusiv prin orarul cu pictograme, ceea ce stii ca noi facem deja


pe corectare probleme de comportament..ceea ce noi oricum facem, dar la anumite comportammente a sugerat si alte alterantive de corectare la care doar ma gandisem, dar nu le-am aplicat inca..sau altele le-am aplicat mai demult si nu au avut succes, dar o sa revin la ele ..poate acum copilul e mai pregatit si va da rezultate


eu mi-am dus listat acel chestionar ce l-am completat si o poza cu mine si copiii (asa ne-a cerut ca sa-si aminteasca ulterior de noi si sa fie mai usor sa comunicam pe viitor)

dansa si-a notat anumite chestiuni..pentru a ne trimite materiale pe email pt acele probleme


acolo la sala e pregatit tot si o sa te indrume pas cu pas ce trebuie sa faciai traducator acolo...un parinte=emil sau dna de la kinetoterapie..noi ne-am descurcat singuri..ca terapeutele mele stiu bine engleza...iar eu inteleg tot, ma exprim mai greu..dar daca am vazut ca ma fac inteleasa, am vorbit eu cum am putut sa economisim timp

am fost si noi la evaluare,a fost bine, dar mai aveam de pus intrebari,dar timpul a expirat foarte repede.am primit sfaturi mai mult pe partea fizica,unele lucruri am mai auzit chiar am si aplicat,drept dovada partea cu peria noi folosim de doi ani,peria am primit-o cadou de la terapeta,asa ca nici eu nu stiu unde se gaseste si as vrea si eu sa cumpar ca se uzeaza repede

pai intreaba terapeuta de unde a cumparat-o
noi sosim maine in oradea si luni de dimineata la 9 mergem la evaluare
trebuia sa imi descrieti un pic aceea perie sau cristina fa-i o poza si posteaz-o
azi aveam vreme sa caut prin alba si daca gaseam va cumparam si voua
o sa caut pe viitor
noi chiar avem nevoie de recomandarii pe partea fizica si sunt curioasa daca ne zice ceva nou
si eu inteleg si ma exprim greu dar totusi am solicitat un translator(care o fii el) pt ca eu voi fii preocupata mai mult de diana.

Se foloseste la salile de chirurgie , e ceva special care nu e in comert . Eu am una acasa si nu stiu daca se gaseste pe la noi sau nu...

aici poza periei de care vorbeam
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Fetele, am gasit siteul american , stim cat costa ( 30 $ / 30 de buc) inca nu stim cheltuielile de transport dar si asta o vom afla, FACEM lista cu cine vrea si cate si comandam : STATI LINISTITE !! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
In ROMANIA nu se gasesc, sunt perii folosite de chirurgii americani inainte de operatii !!!

Cami scumpa nu este aceea peria ( pe care ai postat-o), pun aici linkul...si daca va faceti voi comanda sa ne spuneti. Noi o sa intocmim o lista si o facem mai multi ( ies mai bine si cheltuielile de transport), multa lumea vrea .....

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

dupa consultari si cu alti parinti organizatori-participanti la conferinta de senzorial din Oradea..am ajuns la concluzia ca nu exista o cerere din partea invitatilor de confidentialitate asupra datelor expuse (imi amintesc ca Lillian chiar ne indemna sa comunicam intre noi parintii pe forumuri, caci fiecare vine cu o informatie utila)..deci in speranta ca nu supar pe nimeni, eu as puncta cateva informatii aflate la aceasta conferinta, care pentru mine personal au fost informatii noi

Cele se urmeaza sunt din suportul de curs sustinut de dna. Olga Bogdashina..dansa a folosit multe citate din marturiile persoanelor cu autism despre probleme lor senzoriale, care sa confirme ca observatiile celor din afara au fost corecte ..as incepe cu ideea de:

PERCEPTIE FRAGMENTATA-VIZUAL


“Am ştiut dintotdeauna că lumea este fragmentată. Mama mea era un miros, tatăl meu era un ton, iar fratele meu mai mare era ceva ce se mişca mereu.” (Donna Williams)

“Aveam o percepţie fragmentată a lucrurilor chiar în cele mai bune momente, văzând nişte ochi sau un nas sau favoriţi sau o gură, de cele mai multe ori însă punând acestea laolaltă în capul meu.” (Williams)

Ce sa urmarim:
Rezistenţă la orice schimbare (Vizual)
Selectează pentru “inspecţie” apecte minore ale obiectelor din mediu, în locul imaginii întregi (Vizual)
Se pierde uşor(Vizual)

“Părea că am urechi, ochi şi piele foarte sensibile. Anumite sunete îmi “răneau” în mod cert urechile, iar anumite lumini îmi “răneau” ochii. Benzile luminoase sunt cele mai rele, la fel şi luminile care pâlpâie. Dacă benzile luminoase au un grilaj care să le acopere, mă descurc mai bine”(Wendy Lawson)

Strategiile de a face faţă sensibilităţii la lumină sunt stingerea oricărei lumini inutile (mai ales fluorescente), folosirea lămpilor în locul plafonierelor, a becurilor cu putere redusă şi a lentilelor colorate.

La aceste lentile colorate voiam sa ajung..caci de lampile cu lumina "calda" mai benefice decat cele de neon stiu ca s-a scris de multe ori si pe forumurile noastre si cine a fost interesat a putut prelua informatia.
Pentru aceste lentile colorate am inteles ca in Occident sunt centre oftalmologice specializate =centre de screening unde pe baza unui consult se determina ce culoare este potrivita pentru fiecare copil. Acum nu stiu sigur procedura, daca copilul trebuie sa fie verbal si sa confirme prin care culoare vede mai clar, cat este de costisitor controlul respectiv, am inteles ca la 6 luni trebuie refacut periodic, fiindca se poate sa fie nevoie de ajustari ale culorii respective cu diferite tonuri/nuante etc...se pare ca cel mai apropiat centru de noi este in Austria [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
pentru cine nu are posibilitatea sa ajunga la un astfel de centru..sau daca vrea la inceput doar sa determine care ar fi culoare potrivita pentru propriul copil, poate incerca cu ochelari cu lentile colorate, din aceia care se vand la standurile cu ochelari de soare prin piete ..se pot incerca lentile culoare: rosu/galben/mov/verde/albastru/maro/roz
Dna. Olga Bogdashina folosea din nou exemplul baiatului dansei, care avea o astfel de perceptie fragmentata pe partea vizuala si nu vedea obiectul ca un tot unitar, ci parti/detalii din el (de exmpl din usa vedea cadrul usii/clanta, nu o percepea per total..la fel dintr-o persoana care se apropia brusc de el, vedea doar mana ce se indrepta spre el, fara sa realizeze ca e mana unei persoane cunoscute, daca nu existau si alte indicii pe plan auditiv=vocea persoanei, mirosul parfumului folosit in mod obisnuit etc).
Baiatul dansei a acceptat foarte usor acesti ochelari cu lentile colorate si fara insistente, si-i lua singur si cand iesea afara..trebuie purtati inclusiv noaptea, caci atunci contrastul este si mai mare. Si abia dupa ce a purtat acesti ochelari si si-a imbunatatit perceptia pe vizual, a reusit sa se deblocheze si pe limbaj (probabil intai cel receptiv fiindca vedea obiectele cum le vedem si noi restul si apoi pe expresiv).
Ulterior in cariera dansei a participat la numeroase conferinte unde a intalnit zeci de persoane cu autism care folosesc astfel de ochelari cu lentile colorate..si fiecare avea nuante diferite la ochelari (unii roz, altii albastru etc).
Acesti ochelari cu lentile colorate sunt utili inclusiv pentru dislexie.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Aici apar cateva exemple de distorsiune a scrisului..dati clic pe optiunile din coloana Select si veti vedea un simplu paragraf scris in cate feluri poate fi perceput de cineva cu probleme pe acest plan de perceptie si ca ceea ce noi vedem nu e mereu ce vad si altii.

La conferinta pe tema de probleme senzoriale de la Oradea din luna iunie a fost invitata dna. Lillian Chen-Byerley. Dansa are experienţă din 1978 ca terapeut ocupaţional pediatric, incluzând experienţă de spital şi şcoli, centre de evaluare şi diagnostic pentru educaţie specială, instructor şi conferenţiar internaţional, precum şi practică privată ca susţinător, martor expert, manager, cercetător, inventator, consultant şi clinician. Are specializare în teoriile şi practicile curent de integrare auditivă prin ascultare; fiind unicul practicant şi centru Tomatis în Midwest. O alta specilizare a dansei fiind in sinteza calificată a diferitelor teorii de neurodezvoltare.

Pe linkul urmator puteti vedea mai multe detalii privind activitatea dansei:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Am considerat ca e corect sa fac o mica prezentare, ca sa cunoastem persoana care ne-a dat informatia si competenta/experienta ce o are. Ca om, dna. Lillian Chen-Byerley este de o modestie deosebita, o fire vesela, o persoana care dovedeste empatie. Si dansa este si mama unui copil cu autism, fiind foarte mandra de progresele baiatului, ajuns acum student.
Dansa a enumerat 7 principii de baza:
1.Asteptarile (noastre fata de ei)
2.Somnul
3. Rutina
4. Senzorial
5. Nutritie
6. Comunicare
7. Comportament

Copiii nostri au participat la evaluari individuale, iar unul dintre sfaturile primite si de mine si de alti parinti, il voi posta aici, fiindca desi e foarte simplu in esenta, probabil va ajuta si alti parinti, care au probleme cu somnul la copiii lor.
Programul de somn al unui copil trebuie sa fie de 12-14 ore pe noapte, iar in cazul copiilor pana la 5-6 sa fie in plus si un somn de dupa amiaza intre orele 13-15.
Sincer nu stiu daca copiii mei vor ajunge la acest orar, dar motivata de importanta odihnei la ambii copii (era evident oricum ca terapia intensiva si somnul prea scurt le inducea o oboseala cronica, dar uneori e nevoie de cineva sa-ti atraga atentia si sa te motiveze sa actionezi). In cazul fetitei mele (4 ani) multe din autostimulari erau si pe acest fond de oboseala.
Pasii de urmat sunt:
Se incepe prelungirea somnului de noapte initial cu jumatate de ora fata de ora la care se culca acum copilul. Treptat se decaleaza tot mai mult, astfel incat in final sa doarma intre orele 19.30 seara si 7-7.30 dimineata. Asa copilul e pregatit si pentru rutina de mers la gradinita/scoala, cand ca sa ajunga pe ora 8 la scoala el trebuie sa se trezeasca in jurul orei 7-7.30. Aceasta fixare a intervalului orar de somn trebuie inceput din timp, caci dansa spunea ca uneori dureaza si un an pana ce bioritmul copilului se obisnuieste cu acest nou orar de somn. Somnul de dupa amiaza sa nu fie nicioadata dupa ora 15, caci altfel seara in mod sigur va adormi mult mai tarziu decat ora obisnuita.
Copilului care verbalizeaza sau macar intelege i se pot citi seara inainte de culcare mici povestiri sociale (pot fi si fraze simple gen..acum voi dormi, nu voi cere apa, nu voi cobori din pat etc).
Apoi foarte ferm se spune copilului “Acum urci in pat si vei dormi” (sau orice alta fraza cu acelasi mesaj…de exemplu baiatul meu si-a facut o fraza proprie..PRIMA DATA DORMI, APOI MAINE..si aici adauga ce-si doreste el pt maine (calculator, alune, tata, parc, tren etc)..asa adoarme el linistit ..de obicei obiectul/persoana dorit/a este ceea ce vrea atunci seara, dar nu mai e timp, caci trebuie sa mearga la somn si atunci ca sa nu ramana cu ideea ca nu va primi acel obiect/persoana, si-o promite cu voce tare (incat sa aud si eu si sa nu uit ca daca nu i-am dat acum seara , maine sa-i dau).
Dupa ce a urcat in pat, daca se coboara, il iei de mana si-l urci inapoi sau pur si simplu ii indici patul si urca singur (daca e cazul si de 20 de ori intr-o seara, veti observa ca se va reduce numarul incercarilor de evadare de la seara la seara). Daca incepe ssa mormaie sau alte autostimulari verbale, doar ii pui degetul pe buze pt “tacere”.
Micul secret in tot acest demers e sa nu vorbesti absolut deloc cu copilul. Caci tot ceea ce face el este o incercare de a te provoca la “discutii” si a-si amana adormirea efectiva.
Eu cu fetita cand aveam treziri de 2-3 ore pe noapte, nu deschideam televizorul, nu deschideam lumina, dar faceam greseala ca ii spuneam “shh-shh” caci ea era intr-o veselie continua cu rasete si autostimulari verbale sau ii cantam “nani” sau alte vorbe de adormire..bineinteles nu rezolvam nimic asa.
Lillian ne spunea ca acele treziri in timpul noptii sunt normale la copii si ei readorm singuri daca nu li se raspunde la provocari.
Deci nimic nou sau spectaculos in cele de mai sus..dar eu am aplicat cat de strict am putut aceste sfaturi..si situatia initiala era asa: baiatul dormea cu tatal lui, ora de adormire intre 22 si uneori si 24.30, nu ne lasa sa stingem televizorul sau laptopul, nu adormea pana nu venea tatal lui langa el etc…fetita dormea cu mine, ora de culcare undeva intre 21.30-23, destul de greu adormea si avea perioade cu treziri de 2-3 ore cateva nopti la rand..situatia actuala, care a aparut din primele zile de aplicare si dupa 2 saptamani s-a stabilizat…amandoi dorm impreuna, in alta camera decat parintii, ora de adormire maxim 20.30, fara treziri nocturne, ora de trezire 7-7.30..se simt ca sunt mult mai odihniti, dimineata au timp pana megem la logopedie sau alte terapii sa se imbrace singuri (eu numai ii supraveghez), au timp sa-si intocmeasca si verifice orarele pecs etc…..

Camelia , multumim pentru info . Eu am stat de vorba personal cu Lilian , si nu m-am gandit sa sintetizez ce a zis ea . [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


P.S. Chiar daca sunt pe langa subiect ma risc acum ...Ma bucur ca dormi cu sotul!!!!!!! Aveti nevoie de liniste macar noaptea [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

da,camelia multe nopti ne dormit am avut si noi.Seara se trezea fara motiv radea ,eu nu aprindeam becu dar ii spuneam ssssst,si mai tare se distra .La unrma am ignorat ce face si singura sa culcat inapoi .Doarme si singura toata noaptea,dar criza epileptica a facut in timpul somnului si de aceea doarme cu mine.se culca singura pe la 9 seara fara sa o obligam,dim. pe la 6.30-7 e sus,rutina din cauza scolii si asta o avem de vreo 3 ani incoaceCum ai si zis rutina e importanta si la noi.

am primit un mesaj de la o firma, il redau mai jos:

Cum sa amenajam o camera de stimulare senzoriala?


Puteti descarca un fisier de prezentare Power Point (aproximativ 18 MB)


despre ideile de amenjare a unei sali de stimulare senzoriala de pe urmatorul link:


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Puteti beneficia din partea noastra de consultanta si proiectare pentru camere de stimulare senzoriala.

Oferim elementele necesare echiparii camerelor de stimulare senzoriala:

Stimulare VIZUALA - EFECTE LUMINOASE


- proiector de efecte luminoase GL100R - Snoezelen: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- discuri pt. proiector de efecte luminoase: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]



- cascada luminoasa cu fibre optice: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- coloana cu bule de aer: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

- SFERA MAGICA: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Stimulare AUDITIVA


- instrumente muzicale - pt. instrumente muzicale puteti descarca urmatorul fisier PDF (7,7 MB) de pe adresa urmatoare: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- coloana cu bule de aer: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Stimulare TACTILA


- materiale pt stimulare tactila si senzoriala puteti descarca de pe urmatoarea adresa (fisier PDF, aprox. 1,3 MB): [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- discuri tactile: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- pas tactil: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- domino tactil: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Stimulare OLFATICA


- aromaterapie cu aparat de dispersie a aromelor: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- set de diferite arome pt. aparat de dispersie arome: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Stimularea MOTRICITATII


- seturi de dezvoltare psihomotrica din burete: BLOCKMODULE: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


- seturi de dezvoltare psihomotrica interioare/exterioare: ALFRESCO: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

- seturi de dezvoltare psihomotrica: SCOGYM: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Pentru mai multe detalii puteti sa ne contactati si personal, stam la dispozitia dumneavoastra.

Va doresc o zi excelenta,

Kövesdi Attila

SC KREATIVITY SRL
RO - 540370 Targu-Mures
Parangului 41/35

J26/1772/2007
RO 22531895

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Mobile: +40-744-490286 Kövesdi Attila

SCRIU AICI LINKUL LA VESTELE CU GREUTATI SI LA MANSETELE CU GREUTATI, caci am vazut ca sunt si alte persoane interesate sa achizitioneze...si eu mai vreau sa iau vesta la tudor si inca o pereche de mansete...in caz ca putem sa facem comanda comuna, rog sa ma contactati si pe mine

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

aici e antonia imbracata cu vesta si mansetele..cu vesta sta si 6-8 ore pe zi...mansetele le scoatem cand mananca, se spala pe maini, lucreaza cu acuarele/spuma de ras etc

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

ei ii vine buna marimea de copil la vesta, dar pe tudor de abia incape si ii este si scurta, pana la stomac...lui daca ii iau trebuie cea de adolescent, care e dublu ca pret

Fetelor, ce e cu vesta asta? E prima oara cand vad asa ceva. La ce ajuta? Si mansetele?

Multumesc