LEGE AUTISM

A aparut o noua lege , cititi aici:

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

BUNA GABI! CE SA ZIC ...am citit si eu legea si sincer nu vad cu ce le vine in ajutor statul roman acestor copii poate nu am inteles eu foarte bine care a fost mesajul :?:!!! va rog daca imi puteti explica si mie mai p inteles ce e cu aceasta ''lege'' MULTUMESC

Orice lege care se da are si NORME DE APLICARE , care apar ceva mai tarziu . Practic acolo se va spune pas cu pas cine si in ce mod ne va ajuta . Asteptam normele... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

eu am inteles ca va fii vorba despre a introduce "meseria" de terapeut
si totii care vor lucra in centre specializate nu va fii suficient doar cu diploma de psiholog si ca va trebui sa faca o specializare anume care o va face colegiul psihologilor din romania
eu stiam de anul trecut de aceasta lege , de cand se lucra la ea
de la ROMANIAN ANGEL APPEAL -fundatie la care am apelat cand am cautat piesele de puzzle pt realizarea fundei autismului
impreuna cu colegiul psihologilor aceasta fundatie a lucrat la aceasta lege si care avea sustinere si de la ROBERTA .........(imi scapa-cea din parlament)

Intradevar , proiectul exista ,asta e faza oficiala aprobata. Asa cred si eu ca se va reglementa cumva notiunea de ,,terapeut pe terapie cognitiv-comportamentala,,...Om vedea daca avem si avantaje , dupa ce apar normele care reglementeaza legea , acolo va scrie ,,cine poate sa fie terapeut , ce scoala trebuie sa aiba , tot felul de lucruri...,, Ar fi bine ca si programa scoalara sa sufere modificari majore care sa tina cont de particularitatile copiilor cu autism , deocamdata programa scoalara nu-i ajuta deloc pe terapeutii care se descurca asa cum pot , in timpul orelor de curs ...Doamne ajuta , sa iasa ceva bun si folositor!

SA speram ca va fii destul de favorabila noua lege pentru acesti copii...asteptam sa se puna si un practica ceea ce au spus nu? ca de obicei legile se cam dau degeaba pentru ca nimeni nu le respecta mai ales cand vine vorba de oameni sau copii cu probleme :( eu o traiesc pe propria mea piele...indemnizatia nu stim daca se va mai da anul acesta la GIURGIU

Iata ca am gasit raspusul psihologilor la LEGEA AUTISMULUI , de mai sus


COMUNICAT



Colegiul Psihologilor din Romania a luat act de faptul ca in data de 23 iunie 2010, plenul Camerei Deputatilor a adoptat Legea privind serviciile specializate integrate de sănătate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist si cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Colegiul Psihologilor din România salută iniţiativa unui asemenea act normativ, conştientizând faptul că persoanelecu tulburări din spectrul autist si cu tulburări de sănătate mintală asociate şi familiile acestora au nevoie de servicii specializate si totodata de o atentie specială. De altfel, membrii organizatiei profesionale au susţinut primul “White Paper” în domeniu din România, ca o etapă premergătoare unui demers legislativ, după modele europene.

Totodata, ne exprimăm în mod ferm îngrijorarea faţă de o serie de erori conceptuale şi de procedură apărute în actul normativ adoptat, care fac imposibila implementarea eficientă a acestuia, în detrimentul copiilor, adulţilor şi familiilor – cât şi pentru coerenţa practicilor de specialitate, generând confuzie şi conflicte între diversele categorii de specialişti din domeniu.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 din noul act normativ adoptat, serviciile de evaluare psihologica clinica, denumite in mod eronat evaluare clinica psihologica, sunt asociate diagnosticului clinic psihiatric, astfel incat actul psihologic nu poate fi realizat in mod independent fata de actul medical. Totodata, activitatile specifice de psihoterapie sunt limitate numai la utilizarea metodei cognitiv-comportamentale, cu toate ca in Romania psihologii specializati in psihoterapie au specializari si in alte metode psihoterapeutice, carora le corespund atestarile profesionale aferente, cu competente in tulburarile din spectrul autism si tulburari mentale asociate.

Potrivit noului act normativ, serviciile de consiliere psihologica nu fac parte dintre serviciile specializateintegrate de sănătate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist si cu tulburări de sănătate mintală asociate, aducand grave prejudicii in procesul de recuperare si integrare a persoanelor cu tulburări din spectrul autist si cu tulburări de sănătate mintală asociate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (1) din actul normativ amintit mai sus, categoriile profesionale care concura la realizarea serviciilor specializate integrate se constituie in echipe multidisciplinare, la nivelul centrelor de sanatate mintala sau a furnizorilor de servicii medicale, fara a fi mentionati furnizorii de servicii psihologice, organizati in conditiile legii. Potrivit acestor prevederi, nu este permisa realizarea activitatilor profesionale prin formele specifice de exercitare a profesiei de psiholog, in mod independent.

In ceea ce priveste coerenta normativa, relevam faptul ca prevederea mai sus-amintita nu respecta dispozitiile art. 15-18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin HG nr. 788/2005 si prevederile Grupei de baza 2445 (Psihologi) din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), cu privire la denumirea profesiei de psiholog si a specializarilor profesionale aferente (psihologie clinica, psihoterapie, etc.), profesia sau ocupatia de psihoterapeut nefiind reglementata sau recunoscuta in Romania, psihoterapia fiind doar o activitate si o specialitate specifica profesiei de psiholog, avand caracter interprofesional. Totodata, precizam faptul ca denumirea de psiholog in specialitatea psihologie clinica nu este utilizata in textul actului normativ adoptat.

Precizam faptul ca in ceea ce priveste elaborarea standardelor specifice de formare în psihoterapiapentru persoanele cu tulburări din spectrul autist si cu tulburări mintale asociate, Colegiul Psihologilor din Romania este singura autoritate romana, recunoscuta prin lege, care are competente specifice in stabilirea standardelor de calitate in psihoterapie.

In ceea ce priveste faptul că serviciile oferite persoanelor în nevoie sunt numite în actul normativ “servicii medicale”, exclude accesul direct al altor specialişti (ex. psihologi), aspect grav ţinând cont de faptulcă intervenţiile cheie în aceste tulburări sunt predominant psihosociale.

Practic, actul normativ nu reflectă nici consensul şi nici ideile exprimate în “White Paper” şi nici starea de fapt din Uniunea Europeana şi România, unde aceste servicii de intervenţie sunt oferite, după diagnosticul medical, în primul rând de catre specialişti din domeniul socio-uman, pe linia unor terapii/intervenţii validate ştiinţific. Asistam in continuare la reglementarea unui concept pagubos, moştenire a regimului comunist, care echivaleaza “serviciile de sănătate” cu “serviciile medicale”, eroare care perturbă de mulţi ani bunele practici de sănătate mintală din Romania, afectând in mod grav accesul pacienţilor la serviciile de care au nevoie, generând totodata conflicte între diverse categorii profesionale din domeniul serviciilor de sănătate mintală (ex. medici, psihologi, asistenţi sociali, etc.).

În acest context, vom solicita reanalizarea actului normativ adoptat, urmand procedura parlamentara aferenta, pentru a corecta aspectele problematice sesizate cu privire la activitatile psihologice, cu consultarea Colegiului Psihologilor din România, ca singura autoritate naţională in domeniile profesionale (psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie), în spirit european şi în interesul beneficiarilor şi familiilor acestora, fără a crea tensiuni între specialiştii care deservesc nevoile acestei populaţii.

Consideram inacceptabilă idea conceperii unui act normativ referitor la serviciile psihologice, fără a se consulta şi autoritatea naţională în domeniu, Colegiul Psihologilor din România. Ignorarea acestui fapt evident conduce in mod automat la o serie de probleme care fac actul normativ inaplicabil şi/sau conflictual, cu impact negativ asupra celor cărora le este adresat, in fapt cu scop benefic.

La elaborarea prezentului comunicat au participat si membrii Comisiei de psihologie clinica si psihoterapie.





Presedinte,

Prof.dr. Mihai ANITEI

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]2

Legat de legea de mai sus care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2011

Legea autismului aduce, teoretic, servicii suportate de către stat Mihaela Stoica
4200 afişăriMiercuri 24 nov 2010


Copiii autişti au nevoie de centre unde să poată face terapie, dar şi de integrare în şcoală Parlamentul a adoptat în 12 iulie legea 151 privind serviciile specializate integrate adresate persoanelor cu tulburări autiste. Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011 şi se vrea a fi primul act normativ care va reglementa problema autismului şi a finanţării.

Citiţi şi:

Psihologul dr. Domnica Petrovai, unul dintre reprezentanţii Ministerului Sănătăţii care au contribuit la redactarea legii, a făcut cunoscute pentru adevarul.ro o parte dintre prevederile înscrise în normele de aplicare ale legii.

Prin noua lege va fi efectuat mai întâi un screening (depistarea cazurilor înainte de apariţia simptomelor n.r.) pentru a se stabili câţi copii prezintă risc de tulburare de spectru autist.


“Screeningul va fi realizat de către medicul de familie. Psihiatrii din centrele de sănătate mintală din fiecare oraş vor coordona şi vor realiza pregătirea medicilor de familie pentru a putea sesiza copiii cu autism. Practic, fiecare centru de sănătate mintală din ţară va avea responsabilitatea realizării acestui screening în mod obligatoriu. Ulterior, aceste date trebuie trimise la Centrul Național de Sănătate Mintală (CNSM) pentru a se putea face o estimare a costurilor serviciilor viitoare. În funcţie de câţi copii prezintă risc de autism, vom putea estima de ce servicii este nevoie şi de cât personal”, afirmă psihologul dr. Domnica Petrovai (foto), de la Centrul Național de Sănătate Mintală.


Servicii specializate în autism în centrele de sănătate mintală


Potrivit reprezentantei Centrului Național de Sănătate Mintală, în cadrul filialelor regionale subordonate CNSM vor fi implementate servicii specializate. „Practic, vor exista un fel de servicii specializate în autism în cadrul centrelor. Medicul dă referinţe către un psiholog clinician din Centrului de Sănătate Mintală, care trebuie să stabilească partea de diagnostic. Psihiatrul specializat în autism din centru elaborează un plan de intervenţie, care poate fi aplicat acolo - copilul vine la instituţia respectivă. Dacă el este din altă localitate, primeşte un plan de intervenţie elaborat de psihologul clinician şi medicul psihiatru respectiv pentru a-l aplica acasă, urmând ca acolo să i se ofere serviciile care sunt disponibile în localitatea respectivă”.


Achiziţionarea de instrumente necesare pentru efectuarea screeningului, dar şi angajarea de noi specialişti, se va bugeta prin Programul Naţional de Sănătate Mintală.


“Va fi nevoie de psihologi, pedagogi, de o resursă umană extraordinară pentru acest lucru. Nevoile sunt uriaşe, dar nu se ştie câţi bani ar fi necesari. După screening se va estima. Decizia banilor se va lua la Guvern, după ce se va primi estimare din fiecare judeţ privind zonele cu risc”, mai spune Domnica Macovei, adăugând că estimarea se va putea face cel mai probabil în prima parte a anului 2011.


Decontarea terapiei, la mâna Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate


Copiii cu tulburare de spectru autist au nevoie de stimulare continuă. Pentru recuperare, în funcţie de specificul fiecărui copil, este nevoie de terapie comportamentală aplicată, terapie prin joc, prin mişcare, prin muzică sau stimulare senzorială. Pentru terapia copiilor lor, părinţii sunt nevoiţi să scoată din buzunar până la 1.500 de euro pentru că serviciile psihologilor nu sunt recunoscute de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.


“Decontarea serviciilor va fi probabil un obiectiv pe termen mediu sau lung. CNAS nu plăteşte terapia comportamentală. Ceea ce putem noi face este ca prin Programul Naţional să fie, aşa cum prevăd normele, resurse pentru contractarea serviciilor de terapie comportamentală. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că dacă există un centru de sănătate mintală în Constanţa, care are un număr limitat de angajaţi şi competenţe limitate, să poată subcontracta un terapeut extern care să ofere terapie pentru copiii ăştia. Nu se va face prin CNAS, ci din resursele lor”, mai spune reprezentanta Centrului Național de Sănătate Mintală.


Potrivit articolului 5, alin. 2, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România stabilesc, de comun acord, “practicile şi procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activă precoce şi serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale din cadrul programului naţional de sănătate mintală”. Totodată, CNAS este una dintre instituţiile care elaborează normele.


Contactat de adevărul.ro, preşedintele CNAS Lucian Duţă a spus că “se va documenta” în privinţa noii legi, dar şi a alocării de fonduri. Ulterior, preşedintele CNAS, care potrivit articolul 9 al legii 151, “aprobă prin ordin comun” împreună cu ministrul Sănătăţii normele, nu a mai putut fi găsit.

Formarea specialiştilor, suportată doar în centre


Părinţii ai căror copii au tulburări de spectru autist reclamă lipsa unor specialişti formatori în domeniul tulburărilor din spectrul autist.


“O problemă cu care ne confruntăm, noi părinţii, este lipsa de formare a specialiştilor, nu numai la stat, dar şi la privat. Nu toţi părinţii pot apela la consultanţi străini”, afirmă Andreea Sorescu (foto), preşedinta asociaţiei “Învingem Autismul”. Aceasta spune că părinţii au fost cei care au făcut eforturi pentru a aduce specialişti străni care să formeze terapeuţi.


Potrivit legii 151, se va forma o echipă multidisciplinară care va stabili diagnosticul şi planul de intervenţie. “Echipa multidisciplinară din centre va fi alcătuită din psihiatru, psiholog clinician, psihoterapeut - cel care face terapia comportamentală, kinetoterapeut şi logoped. Până acum, (copiii n.r.) erau văzuţi numai de un terapeut, o dată şi atât, ori numai de către un psihiatru. Ideea este să interacţioneze cu toţi oamenii ăştia”, afirmă Domnica Petrovai.


Potrivit acesteia, pregătirea specialiştilor din centre se va face prin asociaţiile profesionale recunoscute de către Colegiul Psihologilor şi Colegiul Medicilor

“Există mai multe asociaţii profesionale în România care oferă servicii de training. Formatorii din cadrul lor vor face training pentru personalul din centrele de sănătate mintală, iar plata se va face prin Programul Naţional”.


Potrivit preşedintelui Colegiului Psihologilor, prof. dr. Mihai Aniţei (foto), în cadrul asociaţiilor profesionale “s-a format un cerc din ce în ce mai mare de specialişti, care au asigurat dreptul de formare prin intermediul instituţiilor care asigură nu numai partea legală, ci şi partea de formare, verificare – Colegiul Medicilor, Psihologilor, al Asistenţilor Social”. „Trebuie doar ca aceste asociaţii să fie atestate de către noi”, mai spune preşedintele Colegiului Psihologilor, instituţia care, potrivit legii 151, articolul 7, va asigura competenţa în „furnizarea servicilor specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist”.


La rândul ei, prof. univ. dr. Irina Holdevici, vicepreşedinta Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie şi formator în Asociaţia de Hitnoterapie şi Psihoterapie Cognitiv Comportamentală, atrage atenţia că “aproape toţi psihologii din Colegiu care se specializează se autofinanţează”. “Chestiunea cu finanţarea ar putea fi în orice domeniu al psihologiei aplicate. Aşa avem nevoie de finanţare pentru specialişti în schizofrenie. Nu numai aceşti copii ar avea nevoie de specialişti finanţaţi. Din nefericire, părinţii plătesc programele educaţionale formative şi terapeutice”, adaugă prof. univ. dr. Irina Holdevici, din cadrul Colegiului Psihologilor.


Autismul, introdus ca modul în Rezidenţiat


Prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, afirmă că are în pregătire un program de instruire în autism în parteneriat cu specialiştii olandezi. “Suntem în discuţii cu olandezii pentru că noi nu am avut nicio experienţă în autism şi atunci este bine să învăţăm din experienţa unui sistem care este şi performant în acest domeniu. Curricula va fi definitivată pe la jumătatea lunii ianuarie, iar din martie sperăm să începem cursurile la Universitatea din Iaşi”, afirmă preşedintele Colegiului Medicilor.


Potrivit acestuia, cursurile vor fi atât pentru medici - depistarea precoce, psihologi – elemente de terapie, dar şi pentru părinţi. “Finanţarea cursurilor va fi din fonduri proprii, iar pe parcurs sperăm să accesăm fonduri europene. În prima etapă, cursanţii nu vor plăti. Mai departe, trebuie să vedem cât putem să susţinem”, mai spune rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi.


Prof. dr. Vasile Astărăstoae (foto) are în plan să introducă în rezidenţiat, la Iaşi, un modul în care medicii să “fie familiarizaţi cu privire la autism şi cu ce trebuie să urmărească”. “Într-un termen realist, cred că într-un an de zile putem să introducem modulul pentru autism. Mai devreme nu, pentru că rezidenţiatul începe la 1 ianuarie şi lucrurile trebuie făcute bine, meticulous. Într-un an ar fi bine să începem la Iaşi, ca staţie pilot, şi mai apoi să extindem în toată ţara”, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor, care speră că noua lege care va intra în vigoare de la 1 ianuarie “nu se va aplica doar formal, ca multe altele”.

Integrarea educaţională a autiştilor, rămasă în afara legii


Problema refuzului de a fi primiţi în grădiniţe şi şcoli, cu care se confruntă mare parte a copiilor diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist, nu îşi găseşte rezolvarea nici în legea 151.


“Din perspectiva acestei legi, dacă practic în cadrul Centrului de Sănătate Mintală se face un program de intervenţie, el va trebui aplicat şi în mediul educaţional. Legea nu specifică şi partea de educaţie pentru că s-a considerat că ţine de Legea educaţiei. De aceea, va trebui să avem mare grijă după ce va fi aprobată, când vor fi scrise normele de aplicare, să ne uităm ca cele pe Legea autismului să fie complementare cu normele din Legea educaţiei. Teoretic, părintele ar trebui să vină cu un program de la centru, iar educatorul să fie specializat să îl aplice, să ştie să facă. Oricum, este o responsabilitate pe un om care nu are pregătirea necesară. Aşa cum în centrele de sănătate trebuie pregătiţi şi în mediul educaţional ar trebui la fel. Este foarte importantă colaborarea dintre ei. Asta ne dorim, sper să se întâmple cât mai curând”, a afirmat dr. psih. Domnica Petrovai, unul dintre susţinătorii legii.


Legea autismului va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011 şi rămâne de văzut dacă autorităţile vor găsi mijloacele şi resursele materiale şi financiare pentru ca persoanele diagnosticate cu autism să poată beneficia de servicii profesioniste şi decontate de către stat.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Doamne ajuta !
Se pare ca avut ecou demersul de la Bruxeles???

Oricum Bravo Iasului .......de la ei si Clujeni s-a pornit faza asta.

De ce doar de la ei?Doamna aceea Domnica Petrovai , a organizat de ani de zile mese rotunde cu asociatiile din tara , pentru a se ajunge la o strategie in domeniu . E adevarat ca propunerile legislative au pornit de la o deputata si a mai fost cineva care a propus asa ceva ( din cluj , Iasi) . Si noi ca asociatie am trimis memoriu la Ministere in urma conferintei pe care am avut-o , in care am ceruto strategie comuna ( a Ministerului invatamantului si Sanatatii) in domeniul autismului . Dar ....depinde de foarte multi factori , legea autismului a picat odata , a doua oara a avut noroc sa treaca , e o chestie de negociere intre partide la momentul votarii . Domnul BOC nu a fost de acord cu aceasta lege si ne-a zis ca exista deja o lege pentru persoanele cu dizabilitati si nu mai e nevoie de inca una ...habarnist ce mai....Bine ca asta a trecut , dupa cateva incercari esuate :D

.....normal ca multe asociatii si-au depus eforturile.....ca sa se ajunga aici, dar mie ime este ciuda pa Bucuresteni, care nu prea fac mare lucru.......ABA e totul si in rest..........

Ei trebuiau sa fie primii care sa faca o gramada de demersuri pe linga Guvernul Romaniei !!!

Acum centru Horea Motoi isi face reclama??!!!
.....pina acum era bataie pentru locuri si acum ei isi fac reclama???

Criza isi spune cuvantul.........nu isi mai permit parintii terapiile, sau....nu sunt atat de efciciente pentru orice copil......sau numarul copiilor cu austim e in scadere????

Iulia...criza isi spune cuvantul.Sunt multi care si-au pierdut locurile de munca si unde merg la angajare se ofera salariu minim pe economie.Ti-o spun din propie experienta.Aba ramane o metoda eficienta chiar daca nu merge in toate cazurile,asa cum nu merge la toti homeopatia,alopatele,terapia pecs,rise sau mai stiu eu ce.Nu trebuie sa spunem ca o terapie nu este buna daca in cazul copilului nostru nu a mers.Fiecare e special in felul lui,la fiecare merge altceva.

...pai tocmai asa scriam si eu, ca Nu merge in cazul oricariu copil ( in cazul nostru e ok)......stiu ca ABA ar fi terapia cu cele mai multe rezultate......

As fi totusi curioasa si de nr. de copii mai mici.....daca numarul lor este in crestere.....sau nu.

Da,numarul lor este in crestere..o crestere alarmanta.S-a ajuns la un copil din 97 sa aiba autism.Eu personal pot spune ca in perioada cand am fost internata la Al.Obregia,sectia pt autisti,vedeam cel putin cinci cazuri noi in fiecare zi(copii pana in trei ani).Acum socotiti voi...am stat doua saptamani internata.
Tocmai am realizat ca nu suntem la topicul potrivit.Imi cer scuze.

Pentru ca traim in Romania....iata , ce se intampla cu aceasta lege




[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]




Aveţi copii cu autism? Daţi statul în judecată!
Legea autismului, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011, e doar o armă pentru a ataca statul în instanţă


Când primele proiecte legislative pe tema autismului au fost depuse la Senat, părinţii copiilor autişti au cre-zut că s-a spart gheaţa din sistem şi copiii lor vor putea beneficia, în sfâr­şit, de servicii de terapie, de programe de învăţământ adaptate şi de centre pentru cei trecuţi de 18 ani, care nici măcar nu sunt recunoscuţi ca autişti. Formele iniţiale ale legilor vorbeau chiar despre decontarea terapiilor comportamentale, singurele care dau rezultate evidente în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist (TSA).

Nimeni nu s-a gândit că, odată in­trată în circuitul comisiilor parlamentare, legea ar putea suferi asemenea mutilări. Reprezentanţii Ministe­ru­lui Sănătăţii au pus, neoficial, o condiţie perversă: legea nu va trece dacă nu va fi eliminat articolul pri­vind decontarea terapiilor. S-a prefe­rat termenul îndulcit de acces liber la serviciile integrate ce urmau a fi asigu­ra­te de stat, de parcă în Constituţia Ro­mâniei nu ar fi prevăzut acest drept fundamental la articolul 34. Iată cum sună acum articolul 4, paragraful 2 al Legii 151, publicată în Monitorul Oficial (MO) în iulie 2010: "Toate per­soa­nele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de să­nătate mintală asociate au acces li­ber la serviciile specializate integra­te de sănătate, educaţie şi sociale, pre­văzute la articolul 2". Articolul la care se face trimitere vorbeşte despre diagnosticare precoce, tratament psihofarmacologic şi chiar despre consiliere pentru părinţi. Iniţiatorii legii au sperat că normele de aplicare ale acestei legi vor fi complementare textului legislativ, pentru ca acesta să nu devină o formă fără fond. Şi decât să nu apară nici o lege, mai bine să apară una tunsă şi frezată de specialiştii din sistem care şi-au urmărit propriile interese.

Normele de aplicare ar fi trebuit să apară în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a legii, iar termenul-limită a expirat în oc­tom­brie. De atunci, Ministerul Să­nă­tăţii şi CNAS, cele două instituţii responsabile cu elaborarea normelor, spun, în răspunsuri trase la xerox, că se află în etapa de finalizare a documentului de norme metodologice. La insistenţele Jurnalului Naţional, s-a avansat un termen, luna ianua­rie 2011, pentru că elaborarea nor­me­lor implică munca a trei ministere şi de aceea durează, au explicat surse din Ministerul Sănătăţii. Cu toate că normele lipsesc, mi­nis­trul Sănătăţii, Atilla Cseke, nu ezită să se laude cu le­gea ţinută în lesă de normele neela­bo­rate şi face asta în contexte ce dau bine pe plan internaţional. În noiembrie anul acesta, ministrul a semnat De­claraţia Europeană cu privire la să­nă­tatea copiilor şi tinerilor cu diza­b­ilităţi in­telectuale şi a familiilor lor. Cu aceas­tă ocazie n-a ezitat să se mân­drească cu marea realizare a Legii autismului: "Este nevoie de o co­laborare permanentă intersecto­ri­ală pentru sus­ţi­nerea copiilor şi ti­ne­rilor cu diza­bi­lităţi intelectuale. Tre­buie să luăm mă­suri pentru de­pis­­tarea precoce şi intervenţia timpu­rie în scopul evitării stigmatizării şi ex­cluderii lor, în sco­pul integrării lor în familie, în comunitate, în societate. Un prim pas pu­tem considera adop­tarea în luna iulie 2010 a Legii privind ser­viciile speci­a­­lizate integrate de să­nă­tate, educaţie şi sociale adresate co­piilor şi adulţilor cu tulburări din spectrul autist şi al tulburărilor asociate. Aceas­tă lege are drept scop re­gle­mentarea acelor servicii de tip in­te­grat de sănătate, educaţie şi sociale care vizează identificarea precoce, tra­tamentul, recuperarea şi ameliora­rea calităţii vieţii şi funcţionării so­ci­a­le ale persoanelor, copii sau adulţi, diag­nosticate cu tulburări de spectru autist (TSA) şi cu tulburări de să­nă­tate mintală asociate, servicii ofe­rite de echipa multidisciplinară specializată".

Cel mai bine cunoaşte parcursul Legii autismului senatoarea Elena Mitrea, una dintre iniţiatoarele pro­iec­tului ce s-a materializat în Legea 151/2010. Din octombrie, văzând că normele de aplicare nu mai apar, aceasta a făcut mai multe interpelări în Senat, inclusiv atunci când s-a pus în discuţie bugetul pe anul viitor. "Dacă nu veţi lua în seamă această problemă, cazurile de copii cu autism, care se înmulţesc zilnic, vor intra în sistemul de asistenţă so­ci­ală, care oricum nu poate acoperi chel­tuielile necesare pentru tratament. Aş vrea să aveţi în vedere necesitatea şi importanţa programului pen­tru persoanele cu autism şi să pre­ci­zaţi dacă va exista un program pentru aceste persoane ca finanţare", spu­nea în una dintre şedinţe Mitrea. Încă mai aşteaptă răspuns de la mi­niş­trii vizaţi pentru cele două interpe­lări pe care le-a făcut pe această temă.

Senatoarea recunoaşte că legea nu are cea mai fericită formă, dar spe­ră ca normele de aplicare să rezolve com­promisurile existente. Proiectele de lege aveau cel puţin 30 de articole, iar forma promulgată abia mai nu­mă­ră 10. În plus, dacă în primele for­me se vorbea clar despre decontarea te­rapiilor, legea actuală menţionează, la articolul 3: în continuarea şi moni­torizarea tratamentului se efectuează de şi/sau psihoterapeuţi în unităţile sanitare publice ori private". Nu se spu­ne exact cu ce bani va plăti un pă­rin­te unităţile private, ştiut fiind faptul că terapia ABA pentru o lună cos­tă în jur de 1.500 de euro. Pe de altă parte, în cazul unei acţiuni în in­stan­ţă, părinţii se pot folosi de termenul de "acces liber" prevăzut în lege. "Ac­ces li­ber înseamnă neplătit, fără taxe. Le­gea precizează că persoanele care se încadrează beneficiază gratuit de servicii integrate de sănătate, edu­ca­ţie, so­ciale", punctează decanul Baro­u­lui Bucureşti, av. Ion Ilie Iordăchescu.

În toate demersurile de adoptare a legii, iniţiatorii spun că ar fi vrut să simtă mai mult presiunea ONG-u­ri­lor din domeniu. Din păcate, ca în mul­­te alte cazuri, fiecare ONG îşi ve­de de interesele sale şi nu e dispusă să lup­­­te pentru cauza comună. "Ştiu că mulţi părinţi sunt dezamăgiţi de ac­tu­a­­la formă a legii, dar dacă fiecare aban­­­donează şi puţinul pe care îl pu­tem obţine, nu mai facem nimic. Ră­mân cu mâhnirea că nu am putut men­­­­­ţine reglementări clare în lege şi că totul a rămas în sarcina insti­tu­ţi­i­lor. Ele vor aduce prevederi precise prin normele de aplicare, ce vor fi adoptate fără dialog şi dezbatere într-un an de criză, când totul se taie, se re­duce, se anulează", a precizat Mitrea. Pentru Damian Nedescu, cel care a pus bazele centrului Horia Moţoi din Bucureşti, unde se face terapie comportamentală ABA (n.r.: appli­ed behavior analysis – analiză com­por­tamentală aplicată), şi care a reuşit să-şi recupereze copilul, primul din România, cu ajutorul acestei tera­pii şi al specialiştilor brita­nici, legea e, mai degrabă, "un câştig al societăţii, în ansamblul ei". Legea 151/2010, care va intra, cu norme sau fără, în vigoare de la 1 ianuarie 2011, prevede la articolul 6 încheierea unor protocoale între Ministerul Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii pentru servicii integrate. "Iar singurul aspect îmbucurător la capitolul "dat statul în judecată" va fi posibilitatea mult mai concretă de a câştiga procese cu şcolile de masă care se feresc să integreze astfel de copii", spune Nedescu. Paşii infimi pe care îi face România în a ajuta aceşti copii îl determină pe acest părinte, care n-a beneficiat de nimic din partea statului român pentru a-şi salva copilul, să creadă că singura opţiune a părinţilor de copii autişti rămâne, ca şi până acum, să devină ei înşişi avocaţi, terapeuţi şi specialişti pentru fiii şi fiicele lor.

Carmen Gherca, mama unui bă­ie­ţel autist şi preşedinta Asociaţiei Na­ţionale pentru Copiii şi Adulţii cu Autism din România, filiala Iaşi (ANCAAR), e de părere că legea e un pic mai mult decât nimic, în ab­sen­ţa normelor. "E foarte important ca această lege să nu fie doar ca şi cele de până acum, ceva scris pe hârtie, care nu se poate aplica şi respecta, şi con­sider că ar trebui să asigure nu doar servicii de diagnosticare precoce sau doar pentru copiii de vârstă mică. Trebuie să ţinem cont că o persoană cu autism are nevoie de ajutor pe tot parcursul vieţii sale, chiar şi ca adult. Mai cred însă că părinţii copiilor cu autism nu sunt uniţi, fie­ca­re luptă pentru copilul său, uitând că acesta va creşte, va fi adult şi se va lovi de alte probleme. Aşa însă nu vom rezolva problema copiilor care nu sunt primiţi în şcoli, problema părinţilor care nu-şi primesc indemnizaţiile ori a adulţilor autişti care stau acasă cu un certificat de schizo­fre­nic în sertar", explică Gherca.

Legea 151/2010 a apărut ca ur­ma­re a campaniei de presă iniţiată de Jurnalul Naţional în octombrie 2008, iar problema autismului a atras aten­ţia mai multor parlamentari care au depus proiecte de lege în acest sens. În România nu există statistici pri­vind autiştii, dar, având în vedere incidenţa cazurilor (1 la 166 de naş­teri), numărul persoanelor autiste sub 18 ani este în jur de 30.000.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Ordin privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate
Contact: Ileana Botezat Antonescu
031.425.56.72
Observatiile si propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link],
Termenul limita pana la care se pot face propuneri este cea de a 10-a zi de la data introducerii pe site a textului proiectului de act normativ
"

ANEXA

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate

Capitolul I

Cadrul general - Definiţii

Art. 1 În înţelesul prezentului ordin, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:



a) autism infantil, Sindrom Asperger, autism atipic/PDD-NOS se înţelege tulburare pervazivă de dezvoltare ce se caracterizează printr-o afectare permanentă a capacităţii de relaţionare socială, printr-o deviere a comunicării şi patternuri comportamentale restrictive, stereotipe.



b) TSA – tulburare din spectrul autist



c) sindromul Asperger este o tulburare pervazivă de dezvoltare care se caracterizează printr-o afectare a comportamentului social, a interacţiunii sociale, prin existenţa unor preocupări şi interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; aceşti copii au o bună funcţionare cognitivă şi de limbaj, cu caracteristici specifice vârstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectivă, de exprimare a reciprocităţii emoţionale, de comunicare empatică.



d) PDD-NOS (inclusiv Autismul atipic) se utilizează cînd există o deteriorare pervazivă şi severă în dezvoltarea interacţiunii sociale reciproce sau a aptitudinilor de comunicare nonverbală sau verbală ori când sunt prezente comportamente, interese şi activităţi stereotipe, dar nu sunt întâlnite criteriile pentru o tulburare pervazivă de dezvoltare specifică, pentru schizofrenie, pentru tulburare de personalitate schizotipală ori pentru tulburarea de personalitate evitantă.



e) întârzierea mintală (uşoară→profundă): se referă la prezenţa unei limitări substanţiale a funcţiilor neuropsihice. Se defineşte prin incompleta dezvoltare a inteligenţei caracterizată prin deficit al abilităţilor cognitive, de comunicare, motorii şi sociale, proces apărut în cursul perioadei de dezvoltare. În funcţie de nivelul coeficientului de inteligenţă (QI) Întârziere mintală se clasifică în:

Întârzierea mintală uşoară: QI=50-69

Întârzierea mintală moderată: QI=35-49

Întârzierea mintală severă: QI=20-34

Întârzierea mintală profundă: QI<20



f) ADHD (Tulburarea hiperchinetică cu deficit de atenţie): tulburare caracterizată printr-un nivel developmental necorespunzător de neatenţie (concentrare, distractibilitate), hiperactivitate şi impulsivitate, simptome care pot să apară în orice combinaţie la şcoală, acasă şi în alte situaţii sociale. Aceste manifestări debutează îniante de 7 ani şi sunt persistente în timp.



g) tulburări de comportament alimentar (Pica): Pica se caracterizează prin atitudinea permenentă de a mânca substanţe nenutritive (pământ, vopsea, tencuială, hârtie, cartofi cruzi, scrobeală, cerneală etc),de cel puţin 2 ori pe săptămână timp de cel puţin o lună. Mestecatul şi mâncatul substanţelor nenutritive este neadecvat cu nivelul de dezvoltare al copilului.



h) tulburări de dispoziţie (depresie): sunt tulburări caracterizate prin dispoziţie depresivă (la copii şi adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă), diminuarea marcată a interesului sau plăcerii, pierderea semnificativă în greutate (la copii se ia în considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate), insomnie sau hipersomnie, agitaţie sau lentoare, fatigabilitate sau lipsă de energie, sentimente de vinovăţie, diminuarea capacităţii de concentrare, ideaţie suicidară.

[b][b]

I) medic specialist este medicul specialist în specialităţile neuropshiatrie infantilă, psihiatria copilului şi adolescentului şi psihiatrie pediatrică.



j) „psihologi clinicieni” si „psihoterapeuţi” sunt psihologii atestati in specialitatile psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, precum si persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România .



k) „psihopedagogi” si „logopezi” sunt si psihologii atestati in specialitatile psihopedagogie speciala si psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica, avand competente specifice in domeniul logopediei.



l) servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale se înţeleg următoarele: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere a părinţilor şi a familiei.



m) echipa specializată în furnizarea de servicii specializate în TSA este echipa formată din următorul personal specializat: medic specialist, psiholog clinician, psihoterapeut, educator, psihopedagog specializat, logoped, asistent social, kinetoterapeut şi consilier psihologic. Membrii echipei specializate au obligaţia de a asigura serviciile specializate la standardele impuse de către Ministerul Sănătăţii, MMFPS, Ministerul Educaţiei, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, şi Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali.



n) evaluarea psihiatrică este evaluarea care se face de catre medicul specialist conform standardelor medicale. Diagnosticul de tulburări din spectrul autist precum şi de alte tulburări de sănătate mintală asociate va fi formulat de către medicul specialist, conform criteriilor de diagnostic DSM IV-TR si ICD 10. Stabilirea acestor diagnostice şi reevaluarea lor se realizează de către medicul specialist în serviciul ambulator sau prin internare într-o secţie de profil, acolo unde este cazul.



o) evaluarea psihologică clinică reprezinta interventia psihologica specializata a psihologilor atestati in specialitatea psihologie clinica, cu scopul stabilirii psihodiagnosticului pentru tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

p) consilierea psihologica clinică consta in intervenţia psihologică specializată, realizata de catre psihologii atestati in specialitatea consiliere psihologica, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii şi/sau în scopul prevenţiei, ameliorării şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive, relaţionale şi de comportament a persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum si a membrilor familiilor acestora.



r) psihoterapia reprezinta o intervenţie psihologică specializată realizată de catre psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si de catre persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii, modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.



s) furnizorii de servicii sociale – sunt persoane fizice sau juridice, publice ori private, aşa cum sunt definite la art. 11 din Ordonanţa 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările şi completările ulterioare;



t) instituţii abilitate în furnizarea de servicii specializate sunt clinicile de psihiatrie pediatrică, Centrele de sănătate mintală pentru copii şi instituţiile private precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii.







Art. 2 Serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate vor putea fi acordate în cadrul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private, precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii, instituţii educaţionale şi instituţii care furnizează servicii sociale conform art. 11 din Ordonanţa 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în mediul natural al copilului.



Art. 3 (1) Serviciile specializate de depistare sunt acordate de către medicii de familie şi medicii pediatri.

(2)Serviciile de diagnostic şi intervenţie precoce în TSA sunt acordate de persoane specializate în TSA în cadrul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii.



Art. 4 Coordonarea activităţii în domeniul TSA la nivelul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private (cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii) revine medicului specialist, respectiv persoanei specializate nominalizate de către conducătorul instituţiei.

Art. 5 Echipa specializată este formată din:

a) medic specialist

b) psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

c) psihoterapeut cognitiv-comportamental specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

d) logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

e) kinetoterapeut

f) educator

g) asistent social

h) psihopedagog

i) psihoterapeut format în terapie de familie

j) consilier psihologic



Art. 6 Fiecare membru al echipei multidisciplinare are următoarele responsabilităţi şi competenţe:

a) Medic specialist: diagnostic clinic, terapia farmacologică, evaluare periodica, stabilire plan terapeutic si monitorizare

b) Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA: evaluare psihologica, stabilire plan terapeutic si monitorizare

c) Psihoterapeut specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA: elaborarea, implementarea si coordonarea programului psihoterapeutic

d) Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

e) Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

f) Kinetoterapeut

g) Asistent social: asigură legătura cu comunitatea, familia şi profesioniştii în vederea realizării incluziunii sociale a copiilor cu TSA



Art. 7 (1)Coordonarea echipei specializate este asigurată de către persoana desemnată de către conducătorul instituţiei respective.

(2) Coordonatorul echipei are următoarele atribuţii:

a) Coordonează training-ul specific în TSA la nivelul serviciilor de sănătate

b) Colaborează cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog în dezvoltarea de noi servicii locale specializate şi în elaborarea planurilor locale de acţiune

c) Colaborează cu asociaţiile părinţilor copiilor şi adolescenţilor cu TSA în vederea creşterii calităţii serviciilor

d) Lucrează direct cu echipele locale în aplicarea protocoalelor şi a standardelor de servicii



Art. 8 Atestarea profesionala a psihologilor, precum si furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza potrivit dispozitiilor Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2010 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor privind accesul in profesia de psiholog cu drept de liberă practică, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 3/2010 pentru aprobarea Normelor privind formarea profesionala a psihologilor cu drept de liberă practică, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, in conditiile Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România si a Hotărârii Guvernului
nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.



Art. 9 Furnizarea serviciilor psihologice prevazute la art. (1)-(4) se realizeaza in conditiile Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, prin una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, cu respectarea ghidurilor de bune practici si a Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, aprobate de Colegiul Psihologilor din Romania.



Art. 10 (1) Competentele specifice ale psihologilor in interventiile pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt reglementate prin normele privind competentele profesionale ale psihologilor, aprobate de catre Colegiul Psihologilor din Romania.

(2) Pentru aplicarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, competentele profesionale ale psihologilor pentru interventiile asupra persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt specifice fiecarei specialitati profesionale, acestea neputand fi insumate altor demersuri profesionale sau altor interventii terapeutice.

(3) Interventia psihoterapeutica specifica pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate este psihoterapia cognitiv-comportamentala, care insa nu exclude interventia altor forme si metode de psihoterapie, care care vizează tratamentul, recuperarea şi ameliorarea calităţii vieţii şi funcţionării sociale.



Art. 11 (1) Consilierea familiei si apartinatorilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate se realizeaza de catre membrii specializati ai echipei multidisciplinare.

(2) Dezvoltarea de competenţe ale familiei si apartinatorilor, respectiv consilierea psihologica clinica si instruirea familiei si apartinatorilor se va efectua într-o primă etapă conform unui program structurat, astfel:

a) Consilierea psihologica clinica va cuprinde 30 de ore, care se vor desfăşura pe o perioadă de 1 lună şi va fi realizată de profesionişti ai echipei multidisciplinare.

b) Evaluarea periodică a progreselor şi reajustarea planului individualizat se va realiza timp de 3 ore la fiecare 2 săptămâni în primele 3 luni şi 4 ore pe lună în perioada următoare.

(3) În etapa a 2 a, consilierea psihologica clinica si instruirea se va efectua si prin alte forme organizate de catre membrii specializati ai echipei multidisciplinare, pâna la implinirea virstei de 6 ani a copiilor.

Art. 12 Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie pot realiza activitatii specifice de suport in interventiile logopedice.



Art. 13 (1) Standardele profesionale specifice de formare în psihoterapie, pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate, se aproba de catre Colegiul Psihologilor din Romania, in conditiile Legii nr. 213/2004 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.

(2) Standardele profesionale specifice de formare in psihoterapia pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate se elaboreaza de catre Colegiul Psihologilor din Romania, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania si a altor organizatii din domeniul psihoterapiei.

(3) Formarea profesionala complementara si continua a psihologilor atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanelor prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin H.G. nr. 788/2005 se realizeaza in conditiile stabilite de Colegiul Psihologilor din Romania.

(4) Furnizorii de formare profesionala care organizeaza cursuri de fomare profesionala continua pentru psihologii si persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/20042004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004care urmeaza sa realizeze interventii pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate sunt avizati si inregistrati de catre Colegiul Psihologilor din Romania, potrivit normelor specifice.



Art. 14 (1) Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, specializati in metoda cognitiv-comportamentala, au obligatia formarii profesionale continue minimale in domeniu, in urmatoarele conditii:

a) activitate profesionala relevanta cu persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate;

b) prezentarea a cinci cazuri in care au urmat un program terapeutic cu persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.



Art. 15 (1)Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, specializati in alte metode psihoterapeutice, au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice, potrivit urmatorului program de formare profesionala continua:

a) terapie cognitiv-comportamentală - 9 ore;

b) diagnostic TSA - 10 ore;

c) conceptualizarea cazurilor cu TSA ( integrarea dezvoltărilor din ştiinţele neuro-cognitive clinice şi ale dezvoltării) - 5 ore;

d) intervenţii validate ştiinţific în TSA - 30 ore;

e) relaţia terapeutică în TSA - 2 ore;

f) evaluarea rezultatelor intervenţiilor în TSA - 2 ore;

g) integrarea intervenţiilor psiho-sociale cu medicaţia - 2 ore;

h) training practic implicand supervizarea cazurilor individuale - 30 ore;

i) analize de caz, prin discuţii/analize pe cazuri înregistrate video şi/sau cazuri din practica formatorilor;

j) fiecare cursant va pregăti trei cazuri clinice, cu metode diferite de intervenţie, descrise după un model standard;

k) fiecare cursant va mai efectua două cazuri sub supervizare cu consultanţii locali;



(2)Psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice, potrivit dispozitiilor alin. (1).



Art. 16 Examinarea absolventilor cursurilor de fomare profesionala continua se realizeaza de catre Comisia de psihologie clinica si psihoterapie a Colegiului Psihologilor din Romania si va consta dintr-o verificare teoretică şi o analiza cazurilor clinice prezentate.



Art. 17 (1) Formatorii trebuie sa aiba statutul de supervizor în terapii cognitive şi comportamentale, recunoscut de catre Colegiul Psihologilor din România, pentru cetatenii români, şi/sau de organizaţiile internaţionale acreditate in acordarea acestui statut.

(2) Formatorii pot fi si psihologi atestati in specialitatea psihologie clinica sau psihoterapie, pregatiti in alte forme de psihoterapie (avand treapta de specializare practicant autonom), daca sunt acreditati international specific si pe terapiile dovedite stiintific pe baza de evidente.



Art. 18 Psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice in interventii specializate in tulburari din spectrul autist si tulburari mintale asociate.







Art. 19 (1) Depistarea activă precoce se efectuează la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, în conformitate cu standardele stabilite prin prezentul ordin.

2) Depistarea activă precoce se realizează pe baza instrumentelor validate stiintific de diagnostic precoce de către medicul de familie, dupa caz, medicului pediatru la care este înregistrat copilul.

(3) Medicul de familie şi dupa caz, medicul pediatru trimite pentru evaluare la medicul specialist şi monitorizează cazurile diagnosticate cu TSA.

(4) Medicul specialist monitorizează periodic cazurile referite de către medicul de familie, dupa caz, medic pediatru.

(5) Psihologul clinician face evaluări psihologice repetate şi monitorizează progresele comportamentale obţinute în urma terapiei.



Art. 20 (1) În cadrul serviciilor specializate pentru tulburările din spectrul autist sunt incluse următoarele:

a) Depistarea activă precoce - se realizează pe baza unui chestionar tip screening alcătuit
dintr-un set de întrebări formulat de Comisia de psihiatrie a Ministerului Sănătăţii, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme şi care va fi utilizat la evaluările periodice ale copilului de 12, 18, 24 şi 36 de luni de către medicul de familie şi dupa caz, medicului pediatru la care este înregistrat copilul.

b) Diagnostic medical psihiatric

Pentru formularea diagnosticului sunt necesare:

· Evaluare clinică psihiatrică;

· Evaluare clinică psihologică,

· Examene paraclinice (EEG, eventual CT, RMN sau alte investigaţii recomandate de medicul specialist, necesare fiecărui caz);

· Consultaţii interdisciplinare (examen neurologic, ORL, genetic, şi altele asemenea) dacă sunt necesare şi sunt recomandate de medicul specialist

· Alte evaluări necesare instrumentării diagnosticului, recomandate de medicul specialist;



(2) Integrarea informaţiilor obţinute în urma evaluării efectuate prin metodele prevăzute alin (1), precum şi formularea diagnosticului sunt responsabilitatea medicului specialist.





Art. 21 (1)Accesul la intervenţiile specializate precoce se realizează în urma recomandării medicului specialist care a formulat diagnosticul din categoriile descrise in art. (1)

(2) Intervenţiile specializate precoce se realizează intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului.

(3) Planul de intervenţie include: intervenţia psihofarmacologică, psihoterapică, psihoeducaţională, consilierea familiei precum şi alte metode terapeutice adecvate copilului respectiv şi este stabilit de medicul specialist în colaborare cu echipa multidisciplinară.



Art. 22 Intervenţiile specializate sunt:

a) Intervenţiile comportamentale – aplicarea principiilor învăţării şi dezvoltării de deprinderi cum sunt: ABA, TEACCH, PECS - tehnici cu eficacitate în TSA dovedite ştiinţific.

b) Intervenţiile de dezvoltare a competenţelor sociale şi emoţionale

c) Intervenţii de dezvoltare senzorială şi motorie

d) Dezvoltarea de competenţe ale părinţilor şi familiei pentru spijinul copilului în dezvoltarea de deprinderi



Art. 23 (1) Intervenţiile sunt furnizate de către profesionişti care fac dovada formării şi acreditării în aplicarea lor, aceştia fiind:

a) Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

b) Psihoterapeut cognitiv-comportamental, specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

c) Consilier psihologic specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

d) Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

e) Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

f) Kinetoterapeut

g) Educator (terapie educationala si de joc) specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA

h) Terapeut specializat in terapie ocupationala specifica copiilor cu TSA



(2)Persoanele prevăzute la alin (1) sunt responsabile să evalueze sistematic funcţionarea cognitivă, socială şi emoţională înainte şi după intervenţie şi să redacteze un raport de progres care va fi discutat cu părinţii copilului si în care se va preciza numarul si tipul interventiilor.

(3)Intervenţiile specializate pot fi realizate atât individual cât şi în grup în funcţie de nevoile copilului, iar recomandarea pentru aceasta este realizată de către psihologul clinician sau psihoterapeut şi avizate de medicul specialist.



Art. 24 Intervenţia specializată se oferă pe baza unui plan individualizat, bazat pe :

a) o formă structurată, organizată, predictibilă şi regulată şi cu obiective specifice de intervenţie

b) un management consistent

c) centrarea pe competenţele sociale, limbaj, atenţie şi complianţă

d) un cadru care să susţină maximal învăţarea, prin aplicarea metodelor de modelare, întărire, generalizare.



Art. 25 Numărul de copii cu care un specialist poate lucra este de 2-4 copii pe zi.



Art. 26 Obiectivele planului individualizat prevăzut la art. 24 trebuie să urmărească:

a) Dezvoltarea deprinderilor de atenţie, imitare şi joc

b) Dezvoltarea deprinderilor funcţionale de comunicare. Acestea includ limbajul şi alterntive de comunicare cum ar fi sistemul de imagini, gesturi şi semne

c) Învăţarea deprinderilor sociale într-un mediu adecvat

d) Învăţarea deprinderilor de viaţa zilnice ca, toaleta, spălarea, mâncatul, etc.

e) Managementul dificultăţilor senzoriale

f) Generalizarea strategiilor de învăţare la situaţii noi şi cu persoane noi

g) Managementul comportamentelor indezirabile

h) Recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor



Art. 27 Intervenţia specializată se realizează:

a) Cu o analiză funcţională comportamentală ce include comportamentele şi competenţele ce urmează să fie învăţate

b) În colaborare cu familia şi prin implicarea directă a familiei. Prin sprijin şi informaţii familia va participa la dezvoltarea competenţelor sociale ale copilului şi la managementul comportamentelor repetitive şi dificile.

c) De către o echipă multidisciplinară.

d) Serviciul trebuie integrat cu următoarea etapă, un alt program terapeutic sau tranziţia la şcoală

e) Evaluarea funcţionării cognitive, sociale şi emoţionale înainte, în timpul şi după intervenţie este obligatorie.

f) Evaluarea sistematică se realizează la interval de 6 luni şi cuprinde atât rezultatele la evaluările individuale (medic psihiatru, psiholog clinician, logoped, psihoterapeut), cât şi sumarul evaluării echipei multidisciplinare. Scopul acestei evaluări este de a măsura eficacitatea intervenţiei şi de a evalua progresul copilului şi necesitatea unei schimbări în programul terapeutic.

g) Evaluarea trebuie să fie adaptată contextului şi culturii copilului şi familiei.



Art. 28 (1) Intervenţia specializată poate fi oferită în următoarele contexte:

a) Într-un centru sau unitate specializată

b) În mediul educaţional al copilului cum ar fi grădiniţă, creşă, centru de zi sau alt serviciu comunitar

c) La domiciliu copilului în mediul natural al copilului; sunt recomandate aceste intervenţii şi în zonele rurale prin utilizarea persoanelor instruite si atestate, cu supervizare de specialitate.

(2)Instruirea familiei si apartinatorilor, dupa caz, este obligatorie ca parte din serviciu specializat pentru a susţine dezvoltarea copilului.



Art. 29 Criterii de eligibilitate pentru accesul la serviciile de intervenţie specializată precoce sunt:

a) Diagnosticul formulat de către medicul specialist.

b) Categoriile de diagnostic acceptate sunt cele prevăzute în art. 1

c) Vârsta până la care se oferă serviciul de intervenţie specializată precoce este de 6 ani

d) Centrele specializate vor furniza servicii cu durata cuprinsă între 4 şi 20 ore pe săptămână în funcţie de nevoile cazului stabilite de echipa de intervenţie.



Art. 30 (1) Intervenţiile psihoterapeutice şi educaţionale vor fi elaborate şi monitorizate de către psihoterapeuţi şi psihologul clinician; celelalte intervenţii (kinetoterapie, logopedie) vor fi monitorizate de către persoanele calificate (kinetoterapeut, logoped).

(2) Monitorizarea se realizează prin evaluarea planului de intervenţie, a progreselor săptămânale şi lunare realizate pe domeniile stabilite de specialişti.

(3) Raportul de progres se discută cu părinţii copilului.





Art. 31 (1) Depistarea activă precoce se efectuează la întreaga populaţie pediatrică, cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani şi se realizează pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat la evaluările periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni de către medicul de familie, dupa caz, medic pediatru la care este înregistrat copilul.

(2) Evaluările obligatorii în vederea depistării active precoce vor fi în număr de 4 şi se vor efectua:

a) la vârsta de 12 luni,

b) la vârsta de 18 luni,

c) la vârsta de 24 luni,

d) şi respectiv la vârsta de 36 luni.

(3) În urma evaluărilor prevăzute la alin (2), cazurile suspectate vor fi trimise medicului specialist.

(4) Evaluările prevăzute la alin (2) vor fi punctate şi finanţate de către casele de judeţene de asigurări de sănătate şi , a municipiului Bucureşti, OPSNAJ si MTCT, conform contractului existent între medicul de familie sau dupa caz, medic pediatru şi acestea.



Art. 32 (1)Diagnosticul medical (psihiatric) va fi formulat în urma tuturor evaluărilor şi procedurilor necesare, prevăzute în articolul 20.

(2) Cheltuielile aferente evaluărilor prevăzute la alin (1) vor fi suportate de casele judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, la fel ca pentru oricare tulburare de sănătate mintală.



Art. 34 Recomandarea planului terapeutic şi monitorizarea tratamentului şi evoluţiei vor fi efectuate de medicul specialist. Costurile evaluărilor medicale sunt acoperite de Casa de Asigurări de Sănătate in conformitate cu legislaţia în vigoare.



Art. 35 (1)Planul de psihoterapie va fi elaborat şi supervizat de psihoterapeutul atestat în tehnici cognitiv-comportamentale specifice TSA.

(2)Psihoterapeutul prevăzut la alin (1) împreună cu ceilalţi profesionişti ai echipei multidisciplinare vor asigura trainingul/instruirea părinţilor.



Art. 36 (1) Tratamentul medicamentos este recomandat şi monitorizat de medicul specialist.

(2) Costurile tratamentului sunt suportate casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana în cauză, conform legislaţiei în vigoare.









Art. 37 Toate persoanele diagnosticate precoce cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.



Art. 38 Ministerul Sănătăţii, prin CNSMLA impreuna cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stabilesc, de comun acord, practicile şi procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activă precoce şi serviciile specializate.



Art. 39 Ministerul Sănătăţii, prin CNSMLA în parteneriat cu instituţiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează protocoale de colaborare în vederea dezvoltării unui sistem de servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate.


Art. 40 Membrii echipei multidiscplinare prevăzuţi la art. 5, familia şi profesorii vor contribui la adaptarea copilului la grădiniţă, şcoală,sau alt mediu cu impact asupra dezvoltării pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate."



[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[/b][/b]

in normele de tehnice de realizare a programelor nationale pe 2011 - 2012 (ord. MS 1591 / 2010), in cadrul programului de psihiatrie apare si componenta pentru autism. Se estimeaza ca nr. de copii inclusi in terapie cognitiv - comportamentala sa fie de 400, cu un cost mediu de 4000 lei / copil. Programul se deruleaza prin unitati sanitare care au in structura sectii/ compartimente psihiatrie si prin centre de sanatate mintala.

Nu vad absolut NIMIC vizavi de copii mai mari si adulti, voi vedeti?
Apoi conform caror metodologii vor face....diagnosticare, evaluare...etc....conform celor vechi ale noastre, si nu altora NOI aduse de dincolo???

si multe alte.....

Sincera sa fiu nu am avut timpul necesar sa citesc rand cu rand tot dar asa pe sarite am citit la art 25 ca un specialist poate lucra cu 2 - 4 copii/zi deci tot cu 2 ore/zi ramane copilul si mai ramane de vazut cata terapie face in "institutiile lor" in cele 2 ore / la alt art - art 29 e de "coma" - scria ca varsta maxima pana la ca re se ofera serviciul de interventie specializata precoce e de 6 ani! Si copii care au depasit aceasta varsta nu mai au dreptul la terapie???!! sau nu am inteles eu tocmai pt ca am citit cam pe sarite? Tot la art 29 pct.d. se spune ca fiecare copil va beneficia de 4 pana la 20 de ore/saptamana! Cu toti specialistii cu care am vorbit pana acum imi spuneau ca ptr a avea rezultate cat mai bune e nevoie de cat mai multe ore de lucru cu copilul. Si intre 4 si 20 de ore e MARE diferenta.
Si inca ceva, au de gand sa ne duca copii la centrele lor de "recuperare" unde lucreaza cu cate 4 - 7 copii? Cum ramane cu lucrul 1 la 1? Iar in cazul altor copii chiar 2 terapeuti la un copil pana incepe sa colaboreze!

Autism Romania, nemultumita de legea autismului
Wednesday, 26 January 2011



In 19 ianuarie a.c. au fost publicate pe siteul Ministerului Sanatatii spre consultare, pentru doar 10 zile, normele de aplicare la 'Legea privind serviciile specializate de sanatate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist si al tulburarilor asociate', adoptata de Senatul Romaniei in aprilie 2010.

AUTISM ROMANIA considera ca, desi aceasta lege este un pas inainte, ea aduce mult prea putine beneficii chiar si copiilor, carora , pana la urma se adreseaza. Singura certitudine este finantarea screeningului copiilor 0-3 ani, existand astfel posibilitatea ca mai multi copii sa ajunga sa fie diagnosticati pana la 3 ani, dar deoarece pentru toate celelalte servicii de interventie timpurie nu sunt precizate sursele de finantare, legea este practic inutila. Ar fi fost suficienta crearea unui program national de sanatate pentru autism. Exista si alte neclaritati in norme, de exemplu se vorbeste de educatie/educator, neprecizandu-se ce presupune ‚educatia’ , cine o va finanta si ce calificare are ‚educatorul’.

„Asa cum remarcam inca de la adoptarea acesteia, Legea are o denumire inselatoare, intrucat se adreseaza doar copiilor mici, pana la virsta de 6 ani, nicidecum ‚persoanelor’ de orice virsta, asa cum apare in denumirea ei. Nevoile complexe ale pre/scolarilor, tinerilor si adultilor, varstnicilor cu autism sunt din nou lasate deoparte, asa cum se intampla de 20 de ani incoace.


Nici un guvern de pana acum nu si-a asumat responsabilitatea politica de a crea o strategie sau un plan national pentru persoanele cu autism si de a da o viziune coerenta, moderna tuturor demersurilor legate de autism din tara noastra. 1 din 100 de copii au o tulburare din spectrul autismului, ceea ce nu este putin si trebuie sa dea de gandit si autoritatilor.


Legea este rezultatul nu foarte fericit al unei serii de compromisuri, este necorelata cu alte legi, beneficiarii vor fi, in cel mai bun caz, furnizorii de formare (terapii cognitiv comportamentale sau comportamentala) pentru profesionistii care ar forma echipele multidisciplinare si nu persoanele cu autism. Din pacate, abordarea autoritatilor este in cel mai fericit caz reactiva si nu proactiva, profesionista, iar acest fapt nu va duce nici acum, cu aceasta lege, la rezolvarea problemelor grave ale persoanelor cu autism si familiilor acestora.” - Liuba Iacoblev

AUTISM ROMANIA afirma necesitatea si va face demersuri pentru crearea unei strategii pentru persoanele cu autism, care sa ofere o viziune coerenta si un plan concret de actiune pentru viitorul imediat si mai indepartat. In orice demers trebuie sa se porneasca de la ideea ca persoana cu autism nu poate fi ‚fragmentata’ pe varste si pe ministere, ca este un ‚intreg’, care are nevoi complexe de-a lungul vietii, iar institutiile din cele 3 domenii-sanatate, educatie, servicii sociale- trebuie sa actioneze impreuna, simultan si nu consecutiv, pentru ca aceste nevoi sa fie sustinute.


Acum exista grave sincope in lantul serviciilor necesare unei persoane cu autism de-a lungul vietii , care se datoreaza lipsei comunicarii intre ministere si a coerentei in planificare si in actiune. Consecinta este incalcarea in continuare a drepturilor persoanei cu autism la sanatate, la dezvoltare, la educatie, la munca, la o viata decenta in comunitate.


Ca ultima solutie pentru ca ministerele sa conlucreze efectiv si sa creeze, intr-un termen rezonabil, strategia-planul de actiune pentru persoanele cu autism (copii, tineri, adulti, virstnici), AUTISM ROMANIA va adresa o scrisoare Primului Ministru, Dlui. Emil Boc, in care va solicita sa dispuna ca fiecare minister- sanatate, educatie, munca- sa aloce fonduri si sa desemneze minim un reprezentant permanent si un expert in autism, pentru ca toti acestia sa constituie un grup de lucru interministerial, a carui sarcina sa fie realizarea strategiei si planului de actiune pentru persoanele cu autism.

La solicitarea AUTISM ROMANIA Ministerul Educatiei a creat un grup de lucru pe problematica educatiei, insa eficienta acestuia poate fi foarte limitata datorita nealocarii nici unor resurse financiare pentru sustinerea activitatii expertilor. Rezultatele acestui grup trebuie integrate in actiunea larga a grupului interministerial, pentru ca principiul ‚servicii si raspunsuri la nevoile persoanei cu autism ca un intreg’ sa fie pus in practica, iar consecintele in viata persoanelor cu autism sa fie vizibil pozitive.


Liuba Iacoblev

Președine - Autism România



[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Probabil ca pana nu da necazul peste unul din fruntea tarii nu se va rezolva nimic in privinta persoanelor cu autism.Sau si mai probabil nici atunci ca ei isi permit terapia,nu?Or sa ciunteasca legea mereu si or sa cada tot ei ca pisicile in picioare iar noi ca bolovanii. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Din pacate, la scrisoarea catre domnul prim ministru, eposibil sa se raspunda ca "avem un program national de sanatate mintala", ceea ce e adevarat (va spuneam de ord. 1591), program care nu e nou, a existat si anii trecuti, numai ca a devenit putin mai "concret" axat pe terapie, fata de anii trecuti cand banii mergeau mai mult pe formarea specialistilor sau functionarea csm-urilor...
Problema e ca daca nu vin cu ceva suplimentar legat de finantare...

Uitati, va citez mai jos partea din norme legata de sanatatea mintala:
"




3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi
psihosocială





Activităţi:


a) elaborarea şi tipărirea unui curricul-um
de instruire în domeniul tulburărilor
din spectrul autist pentru profesioniştii din sistemul de sănătate;


b) formarea profesioniştilor în domeniul
tulburărilor din spectrul autist;


c) elaborarea şi tipărirea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicării noilor
reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF) pentru
profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale;


d) formarea profesioniştilor în domeniul evaluării capacităţii
de muncă;


e) elaborarea şi tipărirea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicării noilor
reglementări legislative pentru profesioniştii care lucrează în domeniul
sănătăţii mintale;


f)
desfăşurarea
de activităţi de terapie cognitiv-comportamentală pentru copiii cu tuburări în
spectrul autist;


g) desfăşurarea de activităţi de terapie
ocupaţională;


h)
realizarea Registrului naţional de psihiatrie.






Indicatori de evaluare:


1) indicatori fizici:


a) realizarea unui curricul-um de
instruire în domeniul tulburărilor din spectrul autist: 1;


b) realizarea unui curricul-um de
instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind
evaluarea capacităţii de muncă (GAF): 1;


c) realizarea unui curricul-um de
instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative pentru
profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale: 1 ;


d) număr de specialişti instruiţi în domeniul
tulburărilor din spectrul autist: 50;


e) număr de specialişti instruiţi în domeniul
aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de
muncă (GAF): 300;


f)
număr
de copii incluşi în terapii cognitiv-comportamentale:
400;


g) număr de bolnavi incluşi în programe de
reabilitare psihosocială: 3.900;


h) instruirea persoanelor care participă la
realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 40.





2) indicatori de
eficienţă:


a) cost mediu/curricul-um de instruire: 120.000
lei;


b) cost mediu/profesionist instruit: 1.000 lei;


c) cost mediu/copil inclus în terapii cognitiv-comportamentale: 4.000 lei;


d) cost mediu/bolnav inclus în programe de reabilitare psihosocială: 200 lei;


e) cost mediu/curs instruire pentru realizarea
Registrului naţional de psihiatrie: 25.000 lei.





Unităţi
care derulează subprogramul:


a)
unităţi
sanitare de specialitate psihiatrie;


b)
unităţi
sanitare care au în structura organizatorică secţii/compartimente de psihiatrie
şi/sau centre de sănătate mintală/laboratoare de sănătate mintală."
Deci, vor fi tratati in medie 400 copii, finantarea fiind in medie de 4000 lei pe copil.

scuze ca s-a aranjat asa rau in pagina, dar la mine se vedea frumos...

ANCAAR: Normele privind legea autismului nu respecta drepturile persoanelor cu TSA

--------------------------------------------------------------------------------
Data adaugare28 Ianuarie 2011
Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Copiilor şi Adulţilor cu Autism din România (ANCAAR) sunt nemulţumiţi de normele privind Legea autismului.

Ei susţin că propunerile aflate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii nu sunt clare, iar legea se limitează, conform normelor, numai la stabilirea serviciilor de depistare şi intervenţie precoce, fiind astfel excluse din start persoanele cu TSA care au vârsta mai mare de 6 ani, ceea ce este nedrept şi incorect, încălcându-se drepturile pe care aceste persoane le au - dreptul la educaţie şi la muncă, deşi, teoretic, legea 151/2010 reglementează serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

O altă prevedere pe care reprezentanţii asociaţiei au evidenţiat-o este decontarea terapiilor, care, deşi stringentă, nu este rezolvată deoarece bugetul alocat sănătăţii este insuficient.

Reprezentanţii ANCAAR spun că termenii folosiţi se contrazic şi dau ca exemplu expresiile 'autism infantil care se caracterizează prin afectare permanentă' sau 'aceşti copii', neluându-se în considerare faptul ca ei vor deveni adulţi.

De asemenea, ei susţin că nu se reglementează accesul persoanelor cu TSA la serviciile medicale de bază (analize, extracţii dentare, intervenţii chirurgicale, etc.) ştiut fiind faptul că medicii refuză acordarea acestor servicii şi că nu este specificat cum anume va fi decontată şi de către cine consilierea familiei.

În norme există multe alte neclarităţi, susţin reprezentanţii ANCAAR, legate de specialiştii care ar trebui să facă parte din echipele multidisciplinare, de responsabilităţile acestora, de existenţa unor standarde elaborate de Colegiul Psihologilor din România, de cum se va integra sistemul de intervenţie precoce cu tranziţia la şcoală când sunt cunoscute dificultăţile pe care le întâmpină copiii cu autism în această privinţă.

'Problema refuzului de a fi primiţi în grădiniţe sau şcoli, cu care se confruntă mare parte a copiilor diagnosticaţi cu TSA, nu îşi găseşte rezolvarea în legea 151 şi nu sunt subliniate clar responsabilităţile care revin fiecărui minister în parte', mai atrag atenţia reprezentanţii ANCAAR.

Ei afirmă că aceste norme nu sunt în măsură să asigure un sistem integrat de servicii pentru persoanele cu autism. Trebuie avută în vedere necesitatea unei legi care să funcţioneze dincolo de contextul politic, o lege de strategie naţională, cu norme aplicabile în folosul tuturor copiilor cu TSA, indiferent de vârstă.

'Legea 151/2010 şi normele de aplicare nu asigură cadrul necesar respectării drepturilor persoanelor cu autism din România, stabilite prin Carta drepturilor persoanelor cu autism adoptată de Parlamentul European la data de 9 mai 1996', susţin reprezentaţii asociaţiei.

În luna iulie 2010 a fost aprobată Legea 151 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist (TSA) şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Legea pune accent pe diagnosticarea precoce a autismului şi prevede că screening-ul se efectuează la copiii cu vârsta între zero şi trei ani, în conformitate cu standardele stabilite prin norme.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]