Descoperiri medicale in domeniul autismului

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Am gasit un document interesant. Ati mai auzit de administrarea IVIG ? Daca mai stie cineva ceva... sa mai scrie aici. Daca mai aflu ceva postez.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

NAGALASE ENZYME

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

uite un articol interesant . V-ati gandit vreodata la STREPTOCOCI, si legatura lor cu creierul ?
Pareri, sau rezultate.....

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] o carte care va aparea la inceput de martie

Foarte interesante articolele prezentate de Moni, eu sunt in studiu cu ele...si astept pareri de medic ( mamica cu copil cu autism).

Legat de legatura dintre streptococi si autism , pot spune ca m-a preocupat demult deorece observam cum Andrei reactiona foarte bine ( inbunatatirea limbajului si atentiei si starii generale) cand era pe antibiotic. Pe la 6 ani i-am administrat aproape un an antibiotice tocmai pe aceasta idee...a reactionat bine, dar atat......asa ca pentru mine ramane o enigma inca acest aspect.

un link interesant, probabil ca ati mai auzit de el. [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

TRatarea autismului cu antibiotice


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

multumim mult Gabi

monica1968 a scris:

multumim mult Gabi

de aia fac cei de la SCIA protocol analizele de detectarea a virusurilor...
si imi spunea initial Naghiu ca suspecteaza o infectie in autism care e f greu detectabila prin analize...

Am auzit ca se depisteaza f greu Lyme... voi ce stiti?

Am citit articole despre detectarea acestei boli ( provocate de muscatura de capusa ....cel putin asa spun multi) si se pare ca este foarte greu de detectat acest virus, dar am gasit si acest link cu un kit de detectare a bolii Lyme, nu stiu cat de efcicient poate fi dar.....

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Postez totusi si niste linkuri despre aceasta boala.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Ar fi interesant de vazut adresa acelui laborator din Franta care face aceste teste de visuri pentru copii cu autism.
Eu o sa caut...

Luc Montagnier, Nobel, vrea să lanseze un test bazat pe utilizarea îndelungată a anti-infecţioase, bazate pe ipoteza controversata de memorie de apă. Informaţia a fost dezvaluit, joi, 9 decembrie de către Declan Butler, un jurnalist veteran al Naturii săptămânal stiinta britanica: profesorul Luc Montagnier, în Franţa, intenţionează să efectueze un studiu clinic pentru a evalua posibilele efecte benefice ale utilizării prelungite a antibiotice la copii cu autism. Acest lucru uimitor de specialişti autism experiment. Luc Montagnier, co-laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 2008 pentru descoperirea virusului SIDA, ar trebui să fie utilizate, alături de tehnicile traditionale biologice, procese care evoca teoria controversată a "memoriei apei". Propus în 1988 de către profesorul Jacques Benveniste, sa presupus că apa păstrează o amintire de substanţe conţinute de acesta a fost, în timp ce diluţii a cauzat dispariţia a acestor substanţe în soluţie apoasă. Anturajul profesorului Montagnier confirmă acest proiect, care nu a fost încă prezentat pentru aprobare a unui comitet de etică. Testul-pilot va căuta, în funcţie de natura, urme de infectie la 30 de copii cu autism, şi în douăzeci de copii gratuit, pentru scopuri de comparaţie. Copiii ar lua apoi antibiotice pentru mai multe luni, iar dezvoltarea lor va fi evaluată. Pentru a realiza acest lucru, Luc Montagnier va primi finanţare de mai mult de 30.000 de euro de la Institutul de Cercetare Autism, cu sediul în San Diego (California). A se vedea articolul din Le Monde ataşat din 11 decembrie 2010: Ediţia Lumea din 11 decembrie 2010 în format pdf Aceste teorii sunt controversate, dar sunt chiar cele care se bazează pe administrarea de vitamine şi aplicarea de diete absurde pentru a trata Tulburări legate de autism şi pentru non-specifice si separat. Din nou, un circuit paralel este instalat, de multe ori suculent, profitând de disperarea familiilor afectate de handicap.


Mai multe detalii gasiti p urmatorul link... [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Tot aici gasiti si despre Lyme..

Dr philippe raymond este medicul care apare in acel video postat d gabi

Provocare prenatală imunitar compromis cursul normal al neurogenesis în timpul dezvoltării cortexul cerebral mouse-ului.

AuthorsSoumiya H, et al. Arată tot Jurnalul
J Neurosci Res. Octombrie 2011, 89 (10) :1575-85.

Afiliere
Laboratorul de Biologie Moleculara, Departamentul de Analiză Biofunctional, Gifu Universitatea de Farmacie, Gifu, Japonia.

Abstract
Infectia mamei in timpul sarcinii este factorul de ani de risc de mediu pentru dezvoltarea de tulburari cerebrale severe la puii, inclusiv schizofrenie si autism.

Cu toate acestea, putin se stie despre mecanismele care stau la baza neurologice de asociere între expunerea prenatală la infecţie şi apariţia de disfuncţii cognitive şi comportamentale mai tarziu in viata.

Injectarea de mimetic virale polyriboinosinic-polyribocytidylic (acid poli I: C) in soareci, am investigat influenta Challenge imunitar mamei in timpul sarcinii pe dezvoltarea a cortexului cerebral de pui.

Studiul nostru anterioare au aratat ca stimularea sistemului imunitar compromis maternă exprimare a factorilor de transcriere şi proprietăţi ale synaptogenesis corticală de neuroni din straturile superioare, dar nu şi în straturile mai profunde respective.

Obiectivul studiului curent a examina în continuare Sus fost o provocare maternă imunitar, dacă are o influenţă ani cu privire la caracteristicile celulare-biologice ale celulelor progenitoare neuronale corticale genera distinct corticale care subtipuri.

Am gasit urma anomaliilor din cortexul de soareci Având în vedere I prenatal poli: C injectare, în timpul etapele ulterioare ale neurogenesis cortical.

Prima activitate, proliferativa si Exprimarea Pax6, un regulator de maestru Care este expresia genei de factori de transcriptie, au fost semnificativ mai scăzut în celule progenitoare corticale.

În al doilea rând, alocarea şi laminară S-au modificat în mod semnificativ expresia genelor in neuroni generate la datele de naştere fiice Sami.

Aceste rezultate care sa demonstreze Anomalii specifice în deficitelor corticale din celule progenitoare neuronale Precedat fenotipuri.

Aceste schimburi pot stau la baza apariţia de Psihiatrie si disfunctii comportamentale, dupa ce creier de expunere in utero cu anul infecţie.

Brain comporta imună. 30 ianuarie 2012.
Maternă imunitar de activare agricole pui randamentele afişarea versiuni mouse-ul de simptomele de baza de autism a treia.
NV Malkova, CZ Yu, EY Hsiao, MJ Moore, Patterson PH.
Sursă
Divizia de Biologie, Institutul de Tehnologie din California, Pasadena, CA 91125, Statele Unite ale Americii.

Abstract

Simptomele de bază ale autismului sunt deficitele în interacţiunea socială şi de limbă, şi de prezenţa repetitive / stereotipe comportamente.

Am demonstrat ca, comportamentele sunt simptome legate de această teză într-un model de mouse-ul de un factor de risc de mediu pentru autism, infecţii materne.

Am stimula sistemul imunitar prin maternă Injectarea virale imita poli (I: C) în timpul sarcinii, şi analiza comportamentelor sociale şi de comunicare ale puilor.

Într-un test, puii tineri corespunde la o separare scurt de la mama, cu vocalize ultrasunete (USVs).

Că vom găsi, puii nascuti Comparativ cu ser fiziologic cu injectie de mame, puii nascuti pentru a sistemului imunitar de activare materne (MAI), mame produc o rată mai mică de USVs în testul de izolare cu începere de la ziua 8.

Calitatea de diferite vocalize aussi; analiza a spectrograme de sunet de 10 zile, puii de sex masculin vechi, care arată puii de mame emit MAI silabe semnificativ mai puţine şi mai complexe armonice şi scurt.

Aceste diferenţe de comunicare sunt vizibile în aussi pui adult.

Comparativ cu controalele, masculii adulţi emit USVs MAI semnificativ mai puţine, în răspuns la întâlnirile sociale cu femei sau bărbaţi, marcarea şi parfum de afişare redus în răspuns la urina de sex feminin.

În ceea ce priveşte un simptom autism al doilea rând, MAI ecran Scaderea sociabilitate masculin.

Într-o a treia caracteristică-test de comportamente autism, taxele de rufe MAI expozitie pui repetitive / stereotipe de comportament în marmură de testare Atât îngropare şi de auto-ingrijire.

În concluzie, rezultatele indica faptul ca Teza a MAI, randamentele agricole puii de sex masculin cu deficit de comportament social şi de comunicare, precum şi un nivel ridicat de comportamente repetitive, toate Care sunt semnele distinctive ale autismului.

Sunt traduceri d p link care l-am postat mai sus...
Dc o sa aflu exact unde s fac acele analize o sa va informez
Toate cele bune

Cercetator roman vorbeste despre autism








“Niciodata nu am stiut mai multe despre creier si bolile sale”



- interviu cu Segiu P. PAŞCA, cercetător la Stanford -

Aiudul e un mic orăşel săsesc pe care îl poţi traversa în maximum
zece minute, însă aici se întoarce din cînd în cînd să-şi viziteze
familia tînărul cercetător român Sergiu Paşca, postdoc în prestigiosul
laborator al Dr. Dolmetsch de la Universitatea Stanford. La doar 29 de
ani, Sergiu se poate lăuda ca fiind prim autor al unuia dintre cele mai
importante studii despre cauzele autismului, publicat recent în
prestigioasa revistă Nature Medicine. Descoperirea a făcut
vîlvă peste Ocean fiind prima în care cercetătorii au reuşit să studieze
neuronii pacienţilor cu autism şi să testeze o substanţă capabilă să
schimbe defectele constatate. Deşi de importanţă majoră, studiul a fost
ignorat de presa românească, care dă însă întîietate diverselor terapii
hilare, perdante şi ineficiente, promovate de uriaşe maşini
publicitare.

Aţi plecat din România ca să vă puteţi desfăşura, în condiţii
optime, munca de laborator. De unde atracţia pentru munca de cercetare, o
muncă care presupune multe sacrificii, mai ales pentru un tînăr?

Mi-am dorit să fac cercetare ştiinţifică încă înainte de a studia
medicina la Cluj, din liceu cînd participam la olimpiadele de chimie.
Apoi, pe parcursul facultăţii, mi-a devenit foarte clar că asta e ceea
ce vreau să fac, că nu există satisfacţie mai mare decît aceea de a
descoperi ceva complet nou. Mai mult decît atît, am simţit multă
frustrare văzînd cît de puţin putem face ca medici pentru pacienţii cu
boli neurologice şi psihiatrice. Ca urmare, interesul meu s-a îndreptat
înspre înţelegerea bazelor neurobiologice ale acestor boli, în speranţa
că de aici vor veni noi ţinte terapeutice.

Cum aţi ajuns din Cluj la Stanford? Ce nu oferă România tinerilor cercetători?

Am fost implicat în activitatea de cercetare ştiinţifică încă din
anul II de facultate. Am început să fac cercetare sub îndrumarea doamnei
conferenţiar dr. Maria Dronca de la Catedra de Biochimie, din
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca. Interesul meu a
fost încă de la început îndreptat spre înţelegerea mecanismelor
biologice ale bolilor neuropsihiatrice, în special a autismului. Cu
sprijinul doamnei conferenţiar Dronca şi, la început, cu foarte puţine
resurse materiale, am publicat primul articol într-o revistă ştiinţifică
internaţională. În acest studiu, şi apoi în alte cîteva articole
publicate în următorii ani, grupul nostru a identificat prezenţa unor
anomalii specifice, metabolice şi enzimatice, la pacienţii cu autism. Pe
parcursul facultăţii, am lucrat în cercetare şi la Centrul de Cercetări
Neurale şi Cognitive (Coneural) din Cluj, la Institutul „Max Planck“
pentru Cercetarea Creierului din Frankfurt – Germania şi cu domnul
doctor Andrei Miu la Facultatea de Psihologie din UBB Cluj. În ultimul
an de facultate mi-am încercat norocul şi am aplicat pentru o poziţie
postdoctorală la Universitatea Stanford în laboratorul domnului doctor
Ricardo Dolmetsch. Am fost invitat la interviu, apoi am primit o bursă
(IBRO Outstanding Research Fellowship) şi în ianuarie 2009 am plecat
spre California.

Cred că formarea tinerilor români în cercetare în străinătate e
extrem de importantă. Foarte mulţi dintre cercetătorii din ţări extrem
de competitive în cercetare – ca Germania sau Japonia – merg şi se
formează în Statele Unite. Cred că e foarte important ca tot mai mulţi
tineri români să meargă la doctorat şi la studii postdoctorale în
străinătate şi apoi să se întoarcă în ţară ca formatori şi profesionişti
capabili să intre în competiţia internaţională. Datorită măsurilor
luate de Guvern în ultimii ani, sistemul de cercetare românesc se
schimbă în bine şi mi se pare că România oferă tot mai mult tinerilor
cercetători. Dar acest proces de schimbare nu va fi scurt şi cu
siguranţă va mai dura pînă cînd România să devină realmente competitivă
în cercetarea biomedicală.

Ultimul articol la care aţi lucrat e legat de mecanisme celulare
şi moleculare care contribuie la autism, o tulburare pentru care nu
există încă nici un medicament eficient – ceea ce constituie o provocare
pentru oamenii de ştiinţă. Ce aduce nou studiul dvs.?

Cercetarea autismului şi a bolilor psihiatrice, în general, este
foarte dificilă pentru că nu avem acces direct la celulele din creier
care sînt afectate de boală. În momentul actual, în cercetarea
autismului, există două abordări în încercarea de a identifica bazele
celulare şi de circuit: utilizarea de creiere obţinute de la pacienţi
care au decedat sau utilizarea de rozătoare modificate aşa încît să
poarte mutaţii genetice asociate cu autismul. Cred că e uşor de înţeles
că aceste abordări nu sînt ideale: neuronii obţinuţi post-mortem nu mai
sînt activi metabolic şi electric, iar modelarea unei boli mentale
unic-umane la rozătoare nu e lipsită de controverse legate de
validitate. În articolul nostru publicat în revista Nature Medicine,
utilizăm o metodă nouă de abordare a patogenezei (mecanismelor)
autismului prin derivarea non-invazivă în laborator de neuroni activi de
la pacienţi cu autism. Procesul durează mult şi e laborios, însă e uşor
de înţeles conceptual. Pe scurt, recoltăm celule din piele de la
pacienţi cu autism şi de la subiecţi sănătoşi şi, cu ajutorul unor
factori de transcripţie (gene) purtaţi de viruşi, transformăm aceste
celule din piele în celule care seamănă foarte mult cu celulele stem
(numite celule stem-induse sau, în engleză, iPSC – induced pluripotent stem cells).
Celulele stem pot fi diferenţiate în orice celulă din ţesuturile
corpului uman, aşa că noi, în laborator, am ghidat aceste celule
stem-induse obţinute de la pacienţi şi de la subiecţi sănătoşi în
neuroni printr-un proces de diferenţiere ce durează aproximativ şase
săptămîni. Aceşti neuroni sînt activi electric şi pot fi menţinuţi pe
perioade relativ lungi în laborator pentru studiu. Pentru acest articol,
echipa noastră s-a concentrat pe o subformă de autism numită sindromul
Timothy, care este cauzat de o mutaţie punctiformă (adică o singură
literă din codul genetic este schimbată cu o altă literă) într-un canal
de calciu din membrana celulară. Pentru prima dată, am reuşit să obţinem
în plăcuţe de laborator neuroni de la aceşti pacienţi, printr-o
modalitate neinvazivă. Apoi, am rulat o baterie de teste să vedem ce e
anormal cu aceşti neuroni. Foarte interesant a fost să observăm că
neuronii de la pacienţi introduceau mai mult calciu în celule atunci
cînd erau activaţi şi produceau în exces dopamină şi noradrenalină,
substanţe chimice utilizate în comunicarea dintre neuroni. În plus,
celulele de la pacienţi formează mai puţini neuroni care asigură
comunicarea dintre cele două emisfere în creier. Pe lîngă utilizarea
pentru înţelegerea mecanismelor bolii, aceşti neuroni pot fi utilizaţi
pentru descoperirea de medicamente. În studiul nostru, am identificat o
substanţă care poate schimba în mai puţin de 48 de ore expresia anormală
a enzimei care produce dopamină şi noradrenalină în exces. Trebuie însă
menţionat că substanţa identificată nu are aplicaţie terapeutică
imediată din cauza efectelor secundare. Substanţe înrudite cu aceasta ar
putea fi mai sigure. În concluzie, articolul nostru arată că se pot
obţine în laborator neuroni de la pacienţi cu autism care pot fi
studiaţi şi utilizaţi pentru descoperirea de medicamente.

Se vorbeşte mult despre importanţa celulelor stem, însă nu toată
lumea înţelege exact despre ce e vorba şi cu atît mai puţin soluţiile
inovatoare pe care utilizarea acestora o oferă în medicină. În ce fel
descoperirea celulelor stem a deschis noi orizonturi în cercetare?

Celulele stem sînt celule care pot fi diferenţiate în orice fel de
celulă din corp. Sînt prezente în stadiile iniţiale de dezvoltare ale
embrionului. Potenţialul extraordinar al acestor celule este în special
în bolile degenerative. Ideea fiind în a utiliza aceste celule stem
pentru a obţine in vitro (adică în plăcuţe în laborator)
celulele distruse într-o anumită boală (de exemplu, hepatocite în bolile
de ficat sau neuroni dopaminergici în boala Parkinson), celule care,
ulterior, pot fi transplantate la pacienţi. Utilizarea celulelor stem
umane – ca urmare a faptului că sînt obţinute de la embrioni – a ridicat
mai multe discuţii etice. Astfel că, posibilitatea de a reprograma
celule deja diferenţiate (ca de exemplu, celule din piele) în celule
care arată şi se comportă precum celulele stem izolate de la embrioni
(adică celule stem-induse sau iPSC) a fost foarte bine primită.

Ce nume de cercetători români vă vin în minte atunci cînd, de
pildă, le povestiţi colegilor de la Stanford despre ţara din care
veniţi?

Emil Palade e primul nume care îmi vine în minte. Toată lumea aici
ştie de Palade şi de cercetările sale în microscopia electronică a
celulei. Paulescu e iarăşi un nume ştiut de unii, iar pentru cei care nu
ştiu, îmi face mare plăcere de fiecare dată să povestesc despre
prioritatea sa în descoperirea insulinei. Pentru că lucrez în
neuroştiinţe (ştiinţele creierului), am deseori ocazia de a menţiona
contribuţiile lui Gheorghe Marinescu la neuroştiinţele timpurii.

Care credeţi că sînt principalele direcţii de cercetare în autism? Care sînt priorităţile?

Comunitatea de cercetători care studiază autismul este chiar extinsă
azi. Nu puteam spune acelaşi lucru acum 20 de ani. Însă interesul pentru
autism a crescut foarte mult în ultimii ani, odată cu creşterea
vertiginoasă a numărului de cazuri (la momentul actual se consideră că
aproximativ 1 din 100 de copii are o formă de autism). Acum, în sfîrşit,
începem să punem piesele de puzzle la un loc. În ultimii ani am început
să înţelegem tot mai mult despre genetica autismului (care gene sînt
asociate cu autismul) şi cred că în următorii ani vom înţelege mai mult
despre contribuţia factorilor de mediu la apariţia autismului. Datorită
modelelor animale pentru autism şi a celulelor stem-induse vom învăţa
mai mult despre bazele neuronale şi de circuit şi se vor efectua primele
screening-uri in vitro de substanţe care ulterior pot
fi duse înspre trial-uri clinice şi apoi spre pacienţi. Studiile
clinice vor descrie mai bine nuanţele manifestărilor bolii, iar studiile
de imagistică vor indica cu mai mare rezoluţie structurile din creier a
căror activitate e anormală. Trebuie însă înţeles că autismul nu este o
boală – autismul este un grup de boli. Asta înseamnă că există cauze
diferite (diferite gene care interacţionează cu diferiţi factori de
mediu) şi cel mai probabil terapii diferite. Cîte forme de autism există
rămîne de văzut, şi, la fel, rămîne de văzut în ce măsură unele terapii
se vor dovedi eficiente în mai multe subforme. La momentul actual însă,
doar terapia comportamentală s-a dovedit eficientă în controlarea unor
manifestări ale bolii (medicaţia disponibilă este strict simptomatică
sau pentru bolile asociate). Oricum, niciodată nu am ştiut mai mult
despre creier şi bolile sale decît ştim acum şi, mai important,
niciodată pasul de înţelegere nu a fost mai accelerat decît acum.

a consemnat Ana DRAGU în revista [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Iulia daca intrii pe forum , tradu-ne te rog articolul urmator , e vorba despre un medicament nou...



[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Acest nou tratament este in faza experimentala, si a fost testat pe soareci cu comportamente de tip autist (miscari stereotipe,sarituri stereotipe, izolare ), La acesti soareci a avut un efect bun, s-a micsorat semnificativ stereotipiile si au preferat sa stea impreuna cu ceilati soareci, au fost capabili de invatare.
Oamenii de stiinta care au experimentant acest nou drog, sustin ca nu se pot cunoaste efectele secundare la oameni, deci totul e in faza experimentala. Acest drog inhiba receptorii de glutamant care sunt raspunzatori de procesele e invatara si memorare.

Cred ca e doar in faza de cercetare , eu am mai citit despre el...

Un nou tratament pentru autism

de Alina Popescu

Un nou medicament împotriva autismului şi-a dovedit eficienţa în
experimente efectuate pe pacienţi, anunţă oamenii de ştiinţă.
Rezultatele cercetărilor au arătat că tratamentul îmbunătăţeşte
abilităţile sociale şi reduce frecvenţă crizelor.

Potrivit cercetătorilor americani, pacienţii trataţi au putut stabili
mai frecvent contacte vizual şi au devenit mai puţin iritabili. Este
prima dată când medicamentul a fost testat cu succes pe pacienţi, iar
specialiştii speră ca aceste rezultate să aducă îmbunătăţiri în
tratamentul autismului.

"Am observat îmbunătăţiri semnificative la majoritatea pacienţilor
trataţi, precum reducerea stărilor de agitaţie şi a crizelor. Sperăm că
aceste teste să ajute la descoperirea unor noi tratamente în cazul
autismului," declară dr. Craig Erickson din echipa de cercetători, citat
de DailyMail.

Noul medicament, numit Arbaclofen, este menit să reechilibreze chimia creierului la pacienţii diagnosticaţi cu autism.

Testele au fost efectuate pe 25 de copii autişti cu vârste cuprinse
între 6 şi 17 ani, timp de 8 săptămâni. Tratamentul a înregistrat efecte
secundare uşoare, iar pacienţii trataţi au devenit mai calmi şi
sociabili. Cercetătorii susţin că la sfârşitul studiului, pacienţii au
înregistrat o reducere a nivelului de anxietate şi au reuşit să
stabilească mai uşor contacte vizuale.


De exemplu, unul dintre adolescenţii trataţi, la începutul studiului era
agitat şi nu era capabil să stea mai mult de câteva minute în cameră cu
cercetătorii. La sfârşitul cercetării însă, pacientul comunica prin
bileţele cu specialiştii şi a devenit mai puţin agresiv şi anxios.

Studiile anterioare au arătat că în cazul pacienţilor cu autism,
creierul produce prea mult glutamat, neurotransmiţător care provoacă
excitaţie la nivelul celulelor nervoase. De asemenea, cercetătorii
susţin că şi nivelul unui alt neurotransmiţător, numit acid
gamma-aminobutiric (GABA), este mic. "Cu acest medicament încercăm să
aducem cât mai aproape de normal funcţiile creierului. Din cauza
nivelului ridicat de glutamat, pacienţii cu autism devin foarte
sensibili la zgomotele puternice sau la modificările bruşte din mediul
înconjurător, intensificând stările de anxietate şi frică," explică dr.
Randall Carpenter, cercetător care a luat parte de la realizarea
medicamentului.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] autism.ro

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Eu am inscris fetita in acest program de cercetare..nu stiu daca am facut bine sau nu ,dar incerc..
O sa deschid un nou topic si am sa va povestesc cum reactioneaza fetita dupa etapele de tratament..
Speram sa fie o pista buna care sa ne ajute copilasii
Mult curaj

Am sa postez linkul centrului Thomatis din bucuresti , stiu ca informatia e veche dar am sa le rog pe fete sa o mute unde e locul ei (terapii)

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
se pare ca a aparut si la noi un asemenea Centru e bine de stiut.....